ZIUA CULTURII NAŢIONALE Avalanşă de evenimente, online şi offline

Cultura este vedetă pentru o zi. Mai bine mai târziu, decât niciodată, mai bine puţin, decât deloc - acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte interesul şi consumul în masă de evenimente culturale. Problemele sunt mari şi în această zonă, apetitul pentru lectură, artă scade, analfabetismul creşte, dar despre toate acestea se poate discuta şi în toate celelalte zile ale anului. Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită în majoritatea zonelor ţării prin concerte, expoziţii, proiecţii de film, dezbateri, lansări de carte. În cazul în care există, încă, nelămuriri, trebuie precizat, din start: data naşterii poetului naţional Mihai Eminescu (1850- 1889), 15 ianuarie, a fost declarată Ziua Culturii Naţionale începând cu anul 2010.

Accesul la toate muzeele şi casele memoriale din structura Muzeului Municipiului Bucureşti va fi gratuit, azi, potrivit unui anunţ făcut de instituţie. Muzeul Municipiului Bucureşti are în componenţa sa 12 muzee şi case memoriale. Între acestea se numără Palatul Suţu, Muzeul "Theodor Aman", Muzeul "Nicolae Minovici", Casa Filipescu-Cesianu, Pinacoteca Bucureşti şi Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu".

Cum ne aflăm în plină epocă a distanţării, pe pagina de facebook a Ministerului Culturii vor avea loc mai multe evenimente.

Violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga vor fi protagoniştii unei noi serii de evenimente dedicate creaţiei muzicale şi literare româneşti şi prezentate online, sub genericul "Eminesciana 2.0", între 15 şi 24 ianuarie, informează Ministerul Culturii. Seria de şase videoclipuri va fi difuzată începând din data de 15 ianuarie, ora 20,00, cu o frecvenţă de câte o premieră la două zile pe pagina de Facebook a Ministerului Culturii. Potrivit ministerului, sărbătoarea Culturii Naţionale va constitui "un prilej de descoperire a universalităţii creaţiei româneşti, capodopere precum «La steaua», «O, rămâi» sau «Trecut-au anii...» fiind aşezate dincolo de hotarul limbii care a renăscut odată cu ele, aducându-le în modernitate printr-o complexă combinaţie de muzică şi imagine, în care vor fi utilizate efecte speciale precum proiecţii de mari dimensiuni, filmări aeriene, perdele de fum şi jocuri de lumini". Regia întregului proiect, derulat începând cu Ziua Culturii Naţionale şi până în Ziua Unirii Principatelor, este semnată de Anca Colţeanu, iar producţia video - de Mihai Toma. Proiectul, realizat cu sprijinul ministerului, va prezenta, într-o perspectivă cinematografică modernă, texte din lirica eminesciană îmbinate cu muzică aparţinând marilor compozitori români. Versurile vor fi aduse la viaţă şi recitate în patru limbi de: Maia Morgenstern, Gheorghe Visu, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Simona Vintilă, dar şi omul de televiziune britanic Charlie Ottley.

Opera Naţională Bucureşti va transmite online, azi, şase spectacole semnate de compozitori autohtoni în cadrul proiectului intitulat #DordeONB, din seria Opera online. Potrivit unui comunicat al ONB, seria evenimentelor va fi deschisă cu baletul "La Piaţă" de Mihail Jora, înregistrarea putând fi vizionată începând cu ora 10,00, acesta fiind urmat de spectacolul de operă "O noapte furtunoasă" de Paul Constantinescu, care va fi transmis începând cu ora 10,40. Vor urma spectacolul de balet "Roşu şi negru" de Livia Teodorescu Ciocănea (11,30), "Motanul încălţat" de Cornel Trăilescu (13,40), "O scrisoare pierdută"- operă în două acte şi un prolog de Dan Dediu (15, 20). Concertul "Româneşte" va încheia seria evenimentelor dedicate Zilei Culturii Naţionale şi va fi transmis începând cu ora 18,10. Cele şase lucrări vor fi transmise online pe site-ul şi pe canalul de Youtube al ONB.

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" organizează de azi până duminică, o serie de manifestări dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale, pentru a marca împreună cei 171 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu. Despre importanţa acestui moment, despre necesitatea promovării şi susţinerii culturii naţionale vor vorbi conf.univ. dr. Paula Popoiu, managerul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", acad. Georgeta Stoica, pianista Sînziana Mircea, cea care a lansat în luna decembrie primul album realizat de Electrecord de un pianist român în calitate de interpret şi compozitor, după mai bine de 30 de ani. Alocuţiunile vor avea loc pe platforma zoom. Evenimentul din Sala Victor Ion Popa va cuprinde şi un recital de muzică şi poezie susţinut de scriitorii Olga Delia Mateescu, Cristian Pavel, Dorin Croitor, Silvana Andrada Tcacenco, Valentin Irimia, Gabriela Tănase, Ioan Raţiu, Ramona Muller, Gabriel Dinu, Ileana Popescu Bâldea, Tudor Gheorghe Calotescu, Irina Munteanu, Radu Mihai, Ioana Crăciunescu, Dan Ion Marta şi de muzicienii Sabrina Diacov, Tudor Niculescu Mizil, Dan Vasilescu. Moderatorul momentului va fi poeta Liliana Popa. De asemenea, actorii Simona Mihăescu şi Nae Alexandru vor recita din lirica eminesciană. De asemenea, iubitorii cărţii sunt invitaţi în Foaier Victor Ion Popa la un târg ce le este dedicat.

Această zi specială va fi foarte bine sărbătorită şi peste hotare. Ziua Culturii Naţionale va fi marcată online în reprezentanţele Institutului Cultural Român (ICR). Preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş, a afirmat că peste 20 de proiecte culturale vor fi propuse azi, într-o singură zi, dedicată creativităţii, dată la care Institutul Cultural Român invită marele public să celebreze cultura română: "Creativitatea românească menţine România pe harta lumii în orice timpuri, chiar şi în cele dificile, cum sunt cele pe care le trăim acum. De Ziua Culturii Naţionale, zeci de proiecte culturale ale ICR vorbesc despre creativitatea românească în cel puţin 17 ţări, prin reprezentanţele ICR. Fie că vorbim despre film, dezbateri, concerte, expoziţii sau despre istorie, arhitectură, artele spectacolului, esenţa creativităţii româneşti ajunge la mintea şi sufletul atâtor popoare, care îşi pot forma o imagine pozitivă despre ţara noastră, evitând clişeele păguboase cărora le cădem deseori victimă". Între proiectele ICR organizate de Ziua Culturii Naţionale 2021, transmise pe canalele de comunicare ale reprezentanţelor ICR şi ale ambasadelor României din străinătate, se numără cele organizate de: ICR Berlin - Regal muzical cu Orchestra de Cameră "Constantin Silvestri" şi expoziţie documentară; ICR Bruxelles: 11 personalităţi ale culturii române, care au primit recunoaşterea celor mai importante instituţii din Belgia pentru contribuţia adusă în domeniile artei şi ştiinţei, sunt prezentate, în perioada 10-20 ianuarie, în cadrul unui proiect online pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles. Printre acestea se numără Ion Adameşteanu, Anna Elisabeth Bibesco-Brancovan, Lola Bobescu, Ştefan Constantinescu, Ioan Cantacuzino, Mircea Eliade, George Enescu, Corneliu Gheorghiu, Florentina Mosora, George Emil Palade, Emil Racoviţă; ICR Budapesta: Vlad Stănculeasa interpretează "Lăutarul", de George Enescu, pe o vioară ce i-a aparţinut muzicianului; ICR Chişinău: Filmul "Un bulgăre de humă" va fi difuzat la TVM 1; ICR Istanbul: De la clasic la contemporan, cu Ansamblul Violoncellissimo; ICR Londra: Patru voci creative feminine în seria "Generation 2020", pe platformele de socializare şi site-ul reprezentanţei vor fi prezentate vineri: un material video cu o selecţie de poeme scrise de Anastasia Gavrilovici, în lectura poetei; scurtmetrajul "Iedera", produs şi regizat de Sarra Tsorakidis; un material video cu lecturi susţinute de actriţa Bianca Temneanu; cartea de bucate tradiţionale româneşti "Carpathia", scrisă de Irina Georgescu, care se bucură de succes la nivel internaţional; ICR Lisabona: Dinu Flămând şi Rui Zink, printre invitaţii la maratonul de lectură dedicat literaturii române; ICR Madrid: "Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată" - spectacol de poezie, muzică şi dans; ICR New York: Newyorkezii recită în cadrul "Essentials. Eminescu. Essential"; ICR Paris: Poezia "Glossă", spusă de 40 de iubitori ai culturii române pe străzile pariziene; ICR Praga: Spectacol de muzică şi poezie susţinut de Ansamblul Musica Viva; Accademia di Romania din Roma: Voci lirice feminine româneşti, într-un recital în limba italiană; ICR Tel Aviv: Eminescu, evocat prin interpretări susţinute de Constantin Chiriac şi de actori israelieni ai Teatrului Karov; ICR Viena: Dezbatere despre scenografie, în seria "Anotimpurile dialogului despre teatru cu Octavian Saiu".

Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele care vor avea loc în ţară şi străinătate dedicate acestei zile speciale.

• Ioan-Aurel Pop: În acest an sărbătorim o zi tristă a culturii naţionale

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune că, în acest an, la 15 ianuarie, se sărbătoreşte o zi "tristă" a Culturii naţionale, din cauza pandemiei de COVID-19, dar şi a atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, îndemnând la preţuirea "echilibrată" şi "cuviincioasă" a culturii, patriei şi a lui Mihai Eminescu: "În acest an, la 15 ianuarie, sărbătorim o zi tristă a culturii naţionale. În primul rând, din pricina molimei acesteia care ne-a îngenuncheat, ne-a închis sălile de spectacole, de expoziţii, bibliotecile, arhivele, librăriile. În al doilea rând, din cauza atentatelor asupra culturii de pe multe meridiane, aceste acte însemnând distrugerea şi profanarea statuilor, trecerea la index a unor opere literare, oprirea rulării unor filme, blamarea unor compozitori, scriitori, artişti plastici etc., care nu ar fi fost "corecţi politic' în timpuri revolute, când nici nu se auzise de acest concept. Tristeţea s-a răsfrânt, cum era de aşteptat, şi asupra culturii româneşti, cu specificul nostru inconfundabil, pe de o parte, din pricina restricţiilor curente, pe de alta, din pricina "corectitudinii politice' sui generis de-aici, de la Dunăre şi de la Carpaţi, unde este profanat poetul naţional, unde cuvântul cultură stârneşte în minţile unora dispreţ şi unde naţiunea este repudiată ca fiind un factor al răului". Potrivit preşedintelui Academiei Române: "Eminescu, naţiunea şi cultura - ca valori identitare - ne-au construit destinul de fiinţă colectivă. Destinul acesta nu a fost ideal, nu a fost liniar şi etern glorios, nu a fost un marş continuu ascendent, dar a fost calea noastră de înaintare prin istorie, cale pe care am ţinut-o deschisă şi funcţională până astăzi. Eminescu a sintetizat toate marile valori ale creaţiei spirituale româneşti. El s-a identificat şi cu dacii, şi cu romanii, şi cu Decebal, şi cu Traian, «de la Nistru pân-la Tisa». Pentru Eminescu, România întreagă exista şi trăia intens cu mult înainte de a fi fost oficial pusă pe hartă. În această Românie aveau loc şi Alexandru cel Bun, şi Vlad Ţepeş, şi Ştefan cel Mare (mai ales el, părintele Moldovei) şi Mihai Viteazul, şi Iaşii, şi Bucureştii, şi Oradea Mare, ca şi Mica Romă. Toate se pierdeau pentru el "în acest cuvânt mare, covârşitor şi foarte frumos, de Ţară Românească' (cum avea să spună mai apoi Nicolae Iorga). (...) Deocamdată, nu putem să facem ceremoniile consacrate, nu ne putem ilumina sufletele faţă în faţă, ochi în ochi şi suflet la suflet, dar putem să facem încă un lucru extraordinar de simplu: să ne bucurăm de limba noastră, de literatură, de muzică, de artele plastice, de ştiinţele fundamentale, de medicină, adică de toată creaţia spiritului românesc, pusă sub înaltul patronaj al lui Eminescu. " Preşedintele Academiei Române a mai adăugat că "Eminescu nu a fost, însă, zeu, ci om, cu toate cele omeneşti, inclusiv cu defecte şi păcate", deasupra tuturor slăbiciunilor sale situându-se însă o imensă energie benefică.

• Eugen Simion: Atenţie la ce lăsăm noi în urmă şi la ceea ce ne reprezintă

Academicianul Eugen Simion afirmă că a sărbători Ziua Culturii Naţionale este, în fond, ceea ce rămâne din noi şi din experienţa noastră: "Despre popoarele sumeriene nu se mai ştie aproape nimic astăzi. Au dispărut din istorie. Aşa se va întâmpla, poate, şi cu popoarele, cu naţiunile moderne. Totuşi, noi ne-am amintit de aceste culturi vechi citind poemul Ghilgameş, care este o splendoare. Atenţie la ce lăsăm noi în urmă şi la ceea ce ne reprezintă. Să sărbătorim cum merită Ziua Culturii Naţionale, chiar dacă stăm în casă, să ne ferim de această nenorocire care este pandemia pe care o parcurgem astăzi. (...) Atunci când am propus Parlamentului României să înfiinţăm o Zi a Culturii Naţionale şi să o identificăm cu ziua lui Eminescu nu am făcut-o la întâmplare. Cu sărbătoarea spiritului reprezentat de Eminescu noi să discutăm şi despre cultura noastră, despre statutul culturii noastre în societatea de astăzi, în această lume postmodernă, care dă totul peste cap, introduce alte instrumente de cunoaştere în domeniul culturii, renunţă la altele şi, mai ales, în condiţiile în care noi toţi trăim, mari şi mici, tineri şi mai puţin tineri, într-un globalism din ce în ce mai puternic şi poate mai agresiv. Eu sunt foarte atent la acest aspect şi cred că ar trebui să ne concentrăm în zilele acestea asupra faptului că trebuie să înţelegem binele globalismului, dar, pe de altă parte, să fim atenţi şi la ceea ce el poate să provoace şi anume să strice tradiţiile, să umbrească identitatea unui popor, să minimalizeze o limbă şi o cultură naţională". Eugen Simion spune că în societatea românească de astăzi, în special în lumea politică, nu se mai vorbeşte de cultură: "Am avut de curând alegeri parlamentare. S-au ţinut discursuri, am auzit programe, utopii pe care le auzim la fiecare patru ani. Nu s-a pronunţat cuvântul cultură decât poate într-o enumerare, acolo. Să fim atenţi la sport, la şoselele noastre... nu ştiu ce... Nici măcar în categoria asta... Cultura este o categorie care nu există. Or, lucrul acesta m-a pus şi mă pune pe gânduri. Apoi, cuvinte precum cultură naţională, naţiune sau spirit naţional ori caracter specific au devenit nişte termeni pe care vorbitorii, «discursioniştii» noştri le evită. Naţiunea a devenit un termen suspect. Este foarte grav. Nu, nu este, nu poate fi adevărat. Naţiunea este o matrice a unei culturi, este semnul unui popor, al unei naţiuni. Nu trebuie să renunţăm la aceste noţiuni".