Prietenia se manifestă cu predilecţie între oameni, dar există astfel de relaţii cordiale şi între ţări. Franţa este unul dintre cei mai buni prieteni ai ţării noastre şi acest lucru s-a manifestat ori de câte ori am avut nevoie în ultimele două secole.
Aniversăm un prieten şi nu strică să reamintim care sunt datele înscrise pe "certificatul de naştere". Ziua Franţei este asociată automat cu căderea închisorii Bastilia, care s-a petrecut în 14 iulie 1789. Lucrurile sunt însă mai nuanţate, 14 iulie celebrează revoluţia din 1789 (căderea Bastiliei) şi aniversarea Sărbătorii Federaţiei (Fete de la Federation) 14 iulie 1790 (sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor unde regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii). Chiar raportul senatorului Henri Martin, realizat în numele comisiei parlamentare însărcinate să examineze proiectul de lege din 1880, care a instituit sărbătoarea naţională în această dată, explică cum stau lucrurile: "Dar, pentru cei dintre colegii noştri pe care amintiri tragice i-ar face să ezite, reamintesc faptul că 14 iulie 1789, acel 14 iulie care a văzut luarea Bastiliei, a fost urmat de un alt 14 iulie, cel din 1790, care l-a consacrat pe primul, prin adeziunea întregii Franţe, în conformitate cu iniţiativa de la Bordeaux şi din Bretania. Această a doua zi a lui 14 iulie, care nu a costat nicio picătură de sânge sau o lacrimă în această zi a Federaţiei Mari, sperăm că nici unul dintre voi nu va refuza să ni se alăture ca să o reînnoias-că şi să o perpetueze, ca simbol al uniunii frăţeşti din toate părţile Franţei şi a tuturor cetăţenilor francezi, în libertate şi egalitate. 14 iulie 1790 este cea mai frumoasă zi din istoria Franţei, şi, probabil, din toată istoria. În această zi a fost în sfârşit realizată unitatea naţională, preparată de eforturile depuse de atât de multe generaţii şi de atâţia oameni mari, cărora posteritatea le păstrează o aminire recunoscătoare. Federaţia, în acea zi, a însemnat unitatea voluntară".
Libertatea, unitatea, fraternitatea, egalitatea propovăduite de poporul francez au reprezentat o sursă de inspiraţie pentru multe generaţii de revoluţionari autohtoni, care au contribuit la realizarea acestei ţări.
Vive la France! Trăiască România!