English
Reporter: Care este profilul întreprinderii pe care o conduceţi?
Damien Thiery: Avem o structură asociativă, avem şi o societate cu răspundere limitată - o unitate protejată, facem profit din activitatea economică, facem excedent din activitatea nonprofit. Suntem o întreprindere socială de inserţie. Scopul nostru este să ajutăm lucrătorii defavorizaţi să intre sau să se întoarcă în piaţa muncii din România. Persoanele care ajung la noi au diferite probleme de care se ocupă departamentul de asistenţă socială. Toţi cei care nu au nicio şansă să lucreze sunt bineveniţi la noi. Programul cu fiecare persoană se derulează timp de 24 luni, perioadă în care îi oferim asistenţă socială pentru a o ajuta să treacă peste problemele sociale.
Reporter: Ce se întâmplă după cele 24 de luni cu persoanele respective?
Damien Thiery: Le trimitem sau le recomandăm spre angajare în cadrul unor companii.
Reporter: Aveţi o situaţie cu persoanele care au fost la dumneavoastră şi care au reuşit să se angajeze în altă parte după cele 24 de luni?
Damien Thiery: Rata de succes este de 60%. Aproape 2/3 din cei care vin la noi se integrează apoi uşor pe piaţa muncii şi suntem convinşi că persoanele care nu au reuşit încă să îşi găsească un loc de muncă, la un moment dat vor fi absorbite de piaţa respectivă. A fost un pas important în viaţa lor să vină aici. Suntem membru al CCIFER şi avem o reţea de parteneri în zona Bucureşti-Ilfov. În activitatea noastră, nu avem o problemă să găsim forţa de muncă, deoarece în România sunt 150.000 de persoane asistate social, care primesc ajutor social şi care au cum să lucreze, dacă li se oferă o oportunitate aşa cum oferă organizaţia noastră socio-profesională.
Reporter: Câte persoane puteţi angaja pe proiectele derulate de dumneavoastră?
Damien Thiery: Deocamdată avem 35 de beneficiari. Am recrutat şi opt persoane din Ucraina, persoane care erau vulnerabile acolo şi sunt vulnerabile şi în România. Suntem mici, dar cu un potenţial mare de a ne dezvolta.
În Franţa sunt 130.000 de persoane incluse în organizaţiile socio-profesionale, sistemul fiind susţinut de stat, deoarece este cel mai bun sistem care asigură incluziune socială şi care permite celor care doresc să lucreze, dar au nevoie de asistenţă specială, să se ducă pe piaţa muncii convenţionale. Noi suntem un model la nivel social şi tot ce ne dorim este să fim copiaţi la nivel naţional şi organizaţia socio-profesională să fie susţinută de stat, prin Ministerul Muncii, ca să putem să dezvoltăm ceea ce facem aici.
Reporter: De unde provin fondurile utilizate de întreprinderea dumneavoastră?
Damien Thiery: 50% din venituri reprezintă sumele provenite din activitatea economică pe care o desfăşurăm. De exemplu suntem colector autorizat de deşeuri electrice şi electronice. Când colectăm primim o parte din ecotaxă; apoi avem un atelier de croitorie în care realizăm şi vindem produse făcute din panouri publicitare colectate. Este vorba despre produse decorative pe care le vindem către diferite firme pentru clienţi, furnizori, angajaţi. Avem şi o fermă lângă Periş, unde avem produse legumicole certificate ecologic, pe care le cultivăm pe 5 hectare, teren pe care îl avem în proprietate şi avem şi 4000 metri pătraţi de solar. Cultivăm o sută de tipuri de legume pe care le livrăm săptămânal, de-a lungul întregului an, în Bucureşti, la peste 100 de clienţi, care comandă coşuri cu produsele respective. Toate aceste activităţi reprezintă partea economică a întreprinderii noastre şi care ne asigură 50% din veniturile anuale. 40% din veniturile totale ne sunt asigurate de sponsori şi 10% din proiecte publice. Avem două proiecte derulate din fonduri europene şi două proiecte finanţate din fonduri norvegiene.
Reporter: În ce constau proiectele finanţate din fondurile europene? Aţi primit finanţare pe Fondul Social European?
Damien Thiery: Nu. Proiectele nu sunt finanţate din acest fond, care finanţează mai mult start-up-urile, din păcate. Pentru că suntem o întreprindere socială înfiinţată de foarte mulţi ani, nu avem acces la Fondul Social European. E vorba despre proiecte Erasmus+, de colaborări cu organizaţii neguvernamentale din Europa - Belgia, Spania, Franţa -, iar programele se referă la sprijinul privind digitalizarea, obţinerea competenţelor digitale, dezvoltarea unor reţele sociale în diferite ţări europene, privind achiziţiile responsabile sociale şi de mediu pentru firmele private şi pentru instituţiile publice - ceva ce nu există deocamdată în România -, şi alte proiecte de finanţare socio-profesională.
• Competenţe digitale pentru persoanele vulnerabile
Reporter: Proiectul digital pentru persoanele vulnerabile se desfăşoară şi în România? Câte persoane aţi prins în acest proiect?
Damien Thiery: Da, sigur. Avem 35 de beneficiari care pot obţine competenţe digitale. Întreprinderea noastră are în total 60 de angajaţi, dar din care doar 35 sunt beneficiari - persoane vulnerabile. Restul de 25 de persoane fac parte din echipa permanentă a întreprinderii sociale, în care intră patru asistenţi sociali, trei ingineri agronomi specialişti în agricultură ecologică, un maistru-croitor care conduce atelierul respectiv, un inginer care conduce activitatea de colectare a electronicelor şi electrotehnicelor, şi alte persoane.
Reporter: Practic, aici faceţi o calificare la locul de muncă, o pregătire pentru persoanele vulnerabile, care probabil sunt muncitori necalificaţi.
Damien Thiery: Persoanele respective sunt foarte vulnerabile şi nu au nicio calificare. Avem şi persoane care nu ştiu să citească şi să numere.
Reporter: Şi cum vă descurcaţi cu acestea?
Damien Thiery: Foarte bine, pentru că activitatea noastre face parte din domeniul economiei circulare, de gestionare a deşeurilor. Sunt activităţi simple, repetitive, unde nu ai nevoie de nicio calificare, dar de care piaţa actuală are foarte mare nevoie. Noi credem că cei 150.000 de asistaţi social din România pot ajuta piaţa economiei circulare de aici, fără să fie nevoie să aducem lucrători din sud-estul Asiei.
Reporter: Oferiţi şi servicii de advocacy persoanelor vulnerabile? Le spuneţi ce drepturi şi ce obligaţii au conform legislaţiei române şi legislaţiei europene?
Damien Thiery: Da, este o parte din jobul asistenţilor sociali pe care îi avem. Dar advocacy în sine înseamnă să îi facem să fie auziţi. Şi cum putem face asta? Prezentăm Ministerului Muncii ceea ce facem noi aici, pentru ca factorii decidenţi să înţeleagă că e nevoie de finanţarea organizaţiilor socio-profesionale.
• Lipsa de încredere - un obstacol pentru persoanele vulnerabile care vor să muncească
Reporter: Dintre cei care au trecut prin întreprinderea dumneavoastră, au existat persoane care au dorit să îşi înfiinţeze o microîntreprindere sau să lucreze pe cont propriu, fie şi ca persoană fizică autorizată?
Damien Thiery: Deocamdată foarte puţine persoane dintre cele pe care le-am ajutat să reintre sau să intre pe piaţa muncii aleg să desfăşoare o activitate lucrativă pe cont propriu. Majoritatea merg spre companiile din zona retail, logistică, HoReCa, etc.
Reporter: Nici măcar cei din zona agriculturii?
Damien Thiery: Nu. Activitatea respectivă se desfăşoară la Ciocănari, un sat din apropierea localităţii Periş. 80% din populaţia satului respectiv este de etnie romă. Nu au niciun sistem de mobilitate (n.red. - de deplasare) de acolo şi dacă nu ducem munca, activitatea în satul respectiv, nu există nicio şansă ca persoanele din Ciocănari să se angajeze undeva.
Reporter: Cum vă înţelegeţi cu liderii comunităţii rome, ţinând cont că ei sunt tributari tradiţiilor etniei?
Damien Thiery: Foarte bine. Membrii comunităţii respective sunt foarte muncitori şi activitatea pe care o desfăşurăm acolo înregistrează rezultate deosebite. Oamenii respectivi chiar vor să muncească, dar nu au avut posibilitatea până acum şi au o lipsă de încredere, deoarece tot timpul au fost refuzaţi la angajare de cei aflaţi în căutarea forţei de muncă. Şi tu, dacă spui da, vin şi vino să lucrezi, da, lucrează şi sunt foarte harnici. Datorită lor doresc să dezvoltăm aceste ferme sociale periurbane peste tot în România. Vreau să avem câte trei-patru ferme sociale în apropiere de Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Cluj, ferme periurbane în zone locuite de comunităţi unde majoritatea persoanelor sunt de etnie romă, care sunt marginalizate. Haideţi să folosim 4-5 hectare lângă fiecare oraş, să producem legume cu persoanele vulnerabile şi apoi ducem legumele certificate în oraş. Aceasta reprezintă cu adevărat sustenabilitate şi rezilienţă.
Reporter: Practic doriţi extinderea acestei afaceri.
Damien Thiery: Da. Aici suntem integratori sociali pentru a arăta că se poate, dar dorim să multiplicăm ceea ce facem.
• Modificarea legii 76/2002 - o necesitate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale
Reporter: Aţi vorbit despre venitul întreprinderii. Care este venitul anual? Este vorba despre venit sau despre cifra de afaceri?
Damien Thiery: În anul 2022, avem un venit total de un milion euro, din care 50% este asigurat de activitatea economică pe care o desfăşurăm, 400.000 euro sunt asiguraţi din sponsorizări făcute de companii, fundaţii, din mecenat, din străinătate, iar 100.000 euro din proiecte publice cu finanţare europeană.
Reporter: Să înţelegem că 50% reprezintă profitul din activitatea economică?
Damien Thiery: Cei 500.000 euro veniţi din activitatea economică nu reprezintă profit în sine, pentru că nu avem voie, din punct de vedere legal, să avem profit, deoarece este vorba despre un proiect social. Faţă de o activitate competitivă din piaţă - fie colectare, fie croitorie, fie fermă - noi avem asistenţi sociali, avem oameni mai puţini productivi. Dacă un angajat doreşte să urmeze cursuri educaţionale în cadrul programului "A doua şansă", noi finanţăm acest lucru, el nu vine la muncă şi atunci nu este productiv. Dacă o persoană doreşte, în al doilea an, să urmeze un curs de formare profesională ca stivuitor sau bucătar, noi finanţăm acest lucru, iar persoana respectivă nu merge la muncă pe perioada cursului de formare. Aşa că nu suntem competitivi pe piaţă. Atunci, partea aceasta nu ne asigură profitabilitate; de aceea avem nevoie de de mecenat, de sponsorizări şi pentru a fi scalabili în viitor avem nevoie de susţinerea statului.
Reporter: În acest sens, ce aţi propus Ministerului Muncii?
Damien Thiery: Să fie modificată legea 76/2002 (n.red. - privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă), să fie alocată o parte din contribuţiile sociale pentru şomaj pentru organizaţiile socio-profesionale, pentru aceste programe scurte de integrare sau de reinserţie pe piaţa muncii.
Reporter: Cum aţi ajuns să conduceţi această întreprindere socială în România?
Damien Thiery: Eu am venit în România pentru afaceri. Nu am lucrat în trecut în economia socială. Am fost consultant în strategie în Franţa, am lucrat în domeniul financiar la Londra, am fost director financiar doi ani în România, până în anul 2018. Atunci am realizat că trebuie să fac ceva în domeniul incluziunii sociale pentru a lăsa o lume mai bună pentru copiii noştri. Întreprinderea socială de aici este înfiinţată în 2008, are deja 14 ani de experienţă în domeniul incluziunii sociale, iar eu am venit la conducerea ei în anul 2019, când am preluat întreaga afacere de la fondatorii ei, care aveau un alt proiect profesional pe care îl derulează în insula Reunion. Am făcut în 2019 câteva zile de voluntariat aici, mi-a plăcut foarte mult şi de atunci am rămas la conducerea întreprinderii sociale.
Reporter: Care este cea mai mare satisfacţie a dumneavoastră la sfârşitul zilei, al lunii sau la finalul anului?
Damien Thiery: Faptul că ajutăm oamenii. Motto-ul nostru este "Credem în oameni" şi asta chiar facem, ajutăm oamenii, dar în acelaşi timp ajutăm şi mediul. Faptul că lucrăm în economie circulară, că gestionăm responsabil deşeurile, mă face mândru, în special pentru copiii mei şi pentru viitorul lor.
Reporter: Aţi fi putut să faceţi ceva mai mult, dar nu aţi reuşit?
Damien Thiery: Îmi doresc ca activitatea de aici să fie copiată, multiplicată în România. Doresc ca acest model de întreprindere socială să fie preluat în toate zonele din ţară unde sunt persoane vulnerabile, care pot şi trebuie să fie integrate în piaţa muncii şi să nu se mai afle în excluziune socială. Mi-aş dori să văd câte o întreprindere socială în fiecare oraş din România.
Reporter: Dacă nu veţi fi copiaţi, probabil că veţi dori să vă extindeţi. Unde vedeţi Ateliere Fără Frontiere în anul 2027?
Damien Thiery: Există două posibilităţi. Una este să ne extindem în alte oraşe din România şi cealaltă este să gestionăm şi alte tipuri de deşeuri: textile, mobilă şi deşeuri organice. Ne focusăm pe economia circulară şi socială.
Reporter: Vă mulţumim!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
