English
Reporter: Recent a avut loc, la Bucureşti, Forumul economic româno-francez, care a adus în prim-plan proiecte de succes franceze în România. Care sunt punctele forte ale mediului economic românesc din perspectiva investiţiilor franceze? Dar cele mai puţin bune?
Dana Gruia Dufaut: Forumul economic a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România în cadrul sezonului România-Franţa 2019, într-un moment cheie al relaţiilor bilaterale, care a coincis cu marcarea Centenarului formării Statului Român modern. Aceste relaţii au fost jalonate de-a lungul timpului de multe proiecte de succes. De multe ori, când vorbim de colaborarea franco-română, primul mare proiect care ne vine în minte este Dacia-Renault, ceea ce este just într-o oarecare măsură, dacă ne gândim la aportul în PIB al vânzărilor acestui constructor de automobile, dar exemple de oferit sunt multe. Investiţii franceze cu o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ţării sunt în aproape toate domeniile. Cifrele sunt şi ele relevante şi oferă dimensiunea reală a acestei cooperări: 4,7 miliarde euro - stoc al investiţiilor franceze directe, 15 miliarde euro valoarea schimburilor comerciale franco-române şi nu în ultimul rând peste 120.000 locuri de muncă create în România de firmele cu capital francez.
Majoritatea celor mai mari 40 de companii din Franţa au investit aici, valorificând tradiţionalele legături de prietenie dintre cele două ţări şi, mai ales, atuurile şi potenţialul economic al României: dimensiunea pieţei - România este cea de-a doua mare piaţă din Europa Centrală şi de Est, tradiţia industrială, calitatea mâinii de lucru, mix-ul de politici fiscale profitabile investiţiilor.
Investitorii iau decizia de a investi într-o piaţă, după o analiză atentă a numeroşi factori. Se interesează de potenţialul pieţei, de stabilitatea economico-socială şi politică, de garanţiile de stabilitate macroeconomică. Ei ţin cont de nivelul de risc al investiţiei, de angajamentul luat de ţara de destinaţie pentru asigurarea unei concurenţe neviciate, de măsurile de limitare a corupţiei, de gradul de dezvoltare a infrastructurilor.
Reporter: Ca membru în conducerea Camerei de Comerţ si Industrie Franceze în România şi ca avocat de business sunteţi în contact permanent cu firmele din România. Care este percepţia acestora cu privire la evoluţiile din sfera legislativă?
Dana Gruia Dufaut: Într-un interval scurt de timp, de 30 de ani, România s-a dotat cu o legislaţie compatibilă cu economia de piaţă şi normele europene. Există însă o anumită rigiditate şi tardivitate în ΄reglementare, care împiedică, spre exemplu, simplificarea raporturilor administrative între stat şi firme sau flexibilizarea relaţiei angajat - angajator, în acord cu evoluţiile tehnologice actuale şi cu nevoile din piaţă, în contextul unui deficit al forţei de muncă. Agenţii economici sunt prea puţin consultaţi în faza de elaborare a legilor.
Un simplu exemplu: România a reglementat nu de mult timp telemunca, adoptând o lege specială în acest sens. Spre deosebire de legislaţia franceză însă, care dă libertate angajatorului să fixeze condiţiile privind munca la distanţă fără prea multe formalităţi, acte adiţionale şi anexe la contracte, legea românească vine cu multă birocraţie şi, pe alocuri, este destul de neclară, mai ales în ceea ce priveşte responsabilitatea angajatorului în materie de siguranţă şi securitate în muncă. Mici nuanţe introduse în lege pot transforma un act normativ într-un veritabil motor de dezvoltare sau, din contră, într-o piatră de moară pentru angajator.
O legislaţie adaptată la nevoile prezentului şi mai puţin împovărătoare pentru firme nu poate decât să profite dezvoltării economice.
Reporter: Din experienţa dumneavoastră antreprenorială, ce ar trebui să "importe" mediul de afaceri românesc din Franţa şi din Europa, în general ?
Dana Gruia Dufaut: În România, mediul antreprenorial creşte într-un ritm direct proporţional cu economia. Este încă departe de a atinge forţa antreprenorialului francez cultivat şi dezvoltat secole de-a rândul.
Franţa este a şasea putere economică mondială, iar cadrul desfăşurării afacerilor în această ţară a fost în permanenţă adaptat şi modernizat. Antreprenoriatul a fost asociat cu ideea de libertate. Spiritul antreprenorial a fost şi este predat în şcoală şi în afara şcolii.
Să nu uităm că, în anii '90, Franţa inaugura primele sale incubatoare de startup-uri pentru a le oferi susţinere studenţilor care doreau să pornească propriile business-uri. Această mobilizare a construit în mod continuu un ecosistem antreprenorial deschis inovaţiei.
Mi-aş dori ca România să adopte aceeaşi viziune şi să devină, la fel ca Franţa, unul dintre actorii care contează în materie de antreprenoriat şi inovaţie.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
