Reporter: Cum descrieţi relaţiile economice şi diplomatice dintre România şi Franţa?
Michèle Ramis: Nu pot vorbi despre actualele relaţii dintre Franţa şi România, fără să vorbesc despre Sezonul Franţa-România, care a însemnat, înainte de orice, o reînnoire a imaginii celor două ţări, în toate domeniile, inclusiv pe plan economic. Acest Sezon a fost inaugurat la Paris la sfârşitul lunii noiembrie, cu câteva zile înainte ca România să-şi sărbătorească Centenarul, printr-un seminar economic, la Ministerul de Finanţe, inaugurat de ministrul român de Finanţe, Eugen Teodorovici. De asemenea, înainte de încheierea oficială a sezonului, pe 19 iunie, a avut loc Forumul Economic franco-român Poveştile care schimbă jocul, care a fost inaugurat de Prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă. Acest eveniment a subliniat calitatea relaţiilor economice stabilite între companiile franceze şi române şi numeroasele proiecte comune din domenii diverse, de la industria automobilelor până la formarea profesională şi inteligenţa artificială.
Am spus-o şi atunci şi îmi face plăcere să o repet: există un cuvânt care caracterizează, în mod special, natura relaţiilor economice franco-române: cuvântul este calitate.
Eu apreciez pe deplin calitatea parteneriatelor, proiectelor şi produselor provenite din colaborările franco-române şi apreciez că, în acelaşi timp, aceste parteneriate reuşesc să creeze proiecte şi produse franco-române cu valoare adăugată, capabile să schimbe jocul de pe piaţă.
Aşadar, cum spuneam, acest Sezon este cu adevărat multicultural, pluridisciplinar şi a abordat şi chestiuni economice, de ştiinţă sau de sport. Vocaţia acestei serii de evenimente a fost de a sprijini interesele noastre economice reciproce. Relaţiile diplomatice au căpătat, de asemenea, un nou elan, sub semnul Sezonului Franţa-România, pentru că aceasta a însemnat o colaborare strânsă între lumea politică, cea culturală şi lumea economică, în serviciul relaţiei dintre România şi Franţa. De asemenea, preşedintele Macron a fost prezent la Summit-ul de la Sibiu şi Franţa crede în ceea ce preşedintele Iohannis a numit Spiritul de la Sibiu. Este important să avem o viziune comună asupra viitorului Europei şi să ne regăsim echilibrul în valorile pe care le împărtăşim. De asemenea, aş dori să profit de această ocazie pentru a felicita preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene, care a evidenţiat acest spirit al coeziunii.
Reporter: Care este, în prezent, valoarea comerţului bilateral dintre Franţa şi România? În favoarea cui se înclină balanţa şi care sunt principalele sectoare de colaborare?
Michèle Ramis: În acest moment, Franţa este al cincilea cel mai mare investitor străin din România, cu 4,4 miliarde de euro. Avem 2.300 de societăţi franceze care activează în România, iar relaţiile noastre comerciale se ridică la 8,5 miliarde de euro şi sunt în creştere continuă. 7% din importurile României vin de pe piaţa franceză şi 5,1% din exporturile româneşti merg către Franţa. Companiile franceze sunt prezente în toate sectoarele de pe piaţa din România, dar aş spune că principalele domenii sunt auto, bancar, asigurări, retail, farmaceutic, dis-tribuţie de energie şi telecom.
Sunt şi alte companii franceze care vor să intre pe piaţa din România. Aş spune că, în prezent, există un interes crescut pentru domenii precum industria apărării, construcţiile navale şi airport management.
Reporter: Care sunt greutăţile pe care le întâmpină firmele franceze în România?
Michèle Ramis: Înainte de orice, aş vrea să subliniez că România este o ţară foarte atractivă pentru investitorii francezi, din numeroase motive. Mă refer aici la calitatea forţei de muncă, talentul românilor de a învăţa limbi străine, poziţia geografică a României, apartenenţa la Uniunea Europeană şi securitatea. Spre deosebire de alte ţări europene, România este o ţară foarte sigură. Francofonia este, de asemenea, un alt atu al României. Este singura ţară francofonă din regiune şi acesta este un avantaj foarte important. Cunoaşterea limbii franceze, în plus faţă de engleză, nu poate decât să ofere un avantaj pe piaţa muncii. Desigur, există aspecte care ar putea fi îmbunătăţite. De exemplu, un punct slab îl constituie lipsa autostrăzilor şi acesta e un aspect menţionat nu doar de companiile franceze. Schimbările care apar în legislaţia fiscală sau socială ar fi un alt punct slab care afectează companiile, pentru că induce o lipsă de predictibilitate.
Reporter: Care este opinia domniei voastre despre mediul de afaceri din România şi ce părere aveţi despre legile care se aplică sectorului de business?
Michèle Ramis: După cum spuneam şi anterior, pentru a se dezvolta, companiile au nevoie de predictibilitate şi de stabilitate. Aşa cum ştiţi şi dumneavoas-tră, măsurile care au introdus taxe suplimentare în domenii cheie fără consultarea sectoarelor vizate şi fără studii de impact, în care există foarte multe investiţii străine - de exemplu domeniul bancar, cel al telecomunicaţiilor sau al energiei - au suscitat reacţii din partea mediului de afaceri, dar şi din partea instituţiilor internaţionale de profil. Ulterior, situaţia a fost, din fericire, rectificată, ceea ce dovedeşte că guvernul este des-chis către comunicare. Totuşi, pentru o dezvoltare pe termen lung, este nevoie de stabilitate.
Reporter: În ochii investitorilor francezi este imaginea ţării noastre afectată de ceea ce se întâmplă la nivel politic?
Michèle Ramis: În mod evident, deciziile luate la nivel politic au consecinţe asupra economiei şi asupra investitorilor. Interesul exprimat de Guvern pentru investiţiile străine este binevenit şi transmite semnale pozitive comunităţii de afaceri franceze.
Reporter: Care sunt principalele domenii de colaborare dintre ţările noastre?
Michèle Ramis: De-a lungul timpului, am colaborat, alături de partenerii noştri români, în multiple domenii - cultură, economie, agricultură, industrie, educaţie şi cooperare universitară, ştiinţă, formare profesională sau cooperare judiciară şi poliţienească. Colaborările pe care le-am avut cu România au fost cel mai adesea un real succes.
Aş aminti aici acţiunile organizate de către cele două ţări pentru promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi, precum şi cele care au avut ca scop combaterea violenţelor asupra femeilor şi a violenţelor domestice. Recent, Franţa şi-a arătat susţinerea faţă de proiectul iniţiat de Funcky Citizens, "Fete care schimbă lumea", proiect de educaţie civică al cărui obiectiv este să încurajeze fetele să îşi urmeze visul, fără să ţină cont de stereotipurile care irigă societatea noastră.
Colaborările dintre cele două ţări s-au remarcat, totodată, pe plan cultural şi economic. Vă voi vorbi ulterior despre aceste colaborări.
Reporter: Anul acesta, pe lângă celebrarea Zilei Naţionale a Franţei, marchează şi încheierea Sezonului Româ-nia-Franţa. Ce a reprezentat desfăşurarea acestui sezon şi care sunt concluziile finalităţii sale?
Michèle Ramis: Este prima oară când Franţa organizează un sezon încrucişat cu un stat membru al Uniunii Europene. Sezonul România-Franţa a fost inaugurat de către Preşedintele Macron şi Preşedintele Iohannis pe 27 noiembrie 2018, la Paris şi se încheie pe 14 iulie, în Parcul Carol la Bucureşti. 160 de oraşe din Franţa şi din România au găzduit peste 450 de proiecte, reprezentând aproximativ 800 de evenimente organizate în cele două ţări.
În Franţa, au avut loc, timp de 5 luni, peste 400 de evenimente. Forumul economic desfăşurat la Bercy, expoziţia "Broderii de tradiţie bizantină din România" de la Muzeul Luvru din Paris şi Sezonul României la Centrul Pompidou sunt doar câteva dintre evenimentele care au permis publicului francez să descopere, să redescopere România şi care au beneficiat de o amplă mediatizare în presa franceză.
România a fost gazda a peste 300 de evenimente care au pus în lumină Franţa: TIFF, FITS, Bookfest, Romanian Design Week şi platforma Micro-Folie. Aş aminti, totodată, Caravana studiilor care a permis elevilor şi studenţilor români să descopere oportunităţile pe care le oferă sistemul universitar din Franţa.
Sezonul România-Franţa a permis consolidarea legăturilor dintre cele două ţări, reafirmarea prieteniei care ne leagă de secole, precum şi extinderea cooperării noastre. Sezonul încrucişat a fost, totodată, un prilej pentru publicul larg, deopotrivă român şi francez, de a privi Franţa, respectiv România dintr-o nouă perspectivă şi de a depăşi, aşa cum ne îndeamnă sloganul Sezonului, clişeele. Pe scurt, Sezonul este un catalizator al legăturilor noastre în domenii-cheie: educaţie, cultură, economie. Sezonul este un punct de plecare, a construit noi drumuri care să le permită autorităţilor române şi franceze să continue colaborările începute să iniţieze noi proiecte şi colaborări sau să "revigoreze" colaborările din trecut.
Reporter: Care consideraţi că este cea mai importantă legătură care uneşte ţările noastre?
Michèle Ramis: De-a lungul timpului, Franţa a fost alături de România în cele mai importante etape din istoria sa - emanciparea naţiunii române cu ajutorul lui Napoleon III, independenţa statului român din 1878, formarea României moderne de la 1 decembrie 1918. Aşadar, o strânsă prietenie, fruct al istoriei, leagă ţările noastre şi aş dori să subliniez că această prietenie franco-română a fost mereu motorul ambiţiilor noas-tre comune, printre care, la loc de cinste, figurează proiectul european.
Cu această ocazie, ţin să salut spiritul european al poporului român care nu s-a înclinat în faţa euroscepticismului, precum şi eforturile depuse de autorităţile deopotrivă franceze şi române în vederea avansării proiectului european. Felicit, totodată, autorităţile române pentru o preşedinţie a Consiliului Uniunii europene de succes care a permis progrese semnificative în numeroase dosare de mare interes pentru Franţa, dar mai ales pentru Europa, într-un context al provocărilor majore pentru viitorul Europei. Summit-ul de la Sibiu a pregătit cu rigoare agenda Uniunii europene pentru 2019-2024, constituind astfel o etapă importantă în renaşterea Europei, una dintre ambiţiile cele mai mari ale Preşedintelui Republicii, Emmanuel Macron, construită în jurul a trei piloni - libertate, protecţie, progres. Europa este un bun comun şi consolidează legătura de tradiţie îndelungată dintre cele două ţări.
Reporter: Consideraţi că mai are România potenţial de dezvoltare?
Michèle Ramis: Fără îndoială, România are un mare potenţial de dezvoltare. Cum am mai spus, companiile franceze sunt interesate să vină în România, datorită tradiţiei industriale şi a poziţiei geografice avantajoase, dar şi pentru că aici pot găsi mână de lucru calificată. Tototdată, societăţile franceze prezente în România sunt interesate să facă noi investiţii. Thales, unul dintre cele mai mari grupuri de tehnologie din Europa, şi grupul Renault nu sunt decât două exemple de societăţi franceze care au decis să îşi extindă activitatea din România prin inaugurarea de noi centre. Alte societăţi franceze sunt abia la început de drum în România. Cu acest prilej, aş dori să felicit societatea Naval Group pentru câştigarea licitaţiei pentru construcţia a patru corvete funcţionale pentru Armata română, care vor fi realizate în colaborare cu Şantierul Naval Constanţa.
Turismul din România are, totodată, un imens potenţial de dezvoltare şi acest lucru se datorează românilor, oameni deosebit de primitori şi care ştiu să pună în valoare tot ceea ce este mai frumos în România. Francezii iubesc România, peisajele şi locurile pitoreşti din ţara dumneavoastră, unii dintre ei alegând chiar să se stabilească aici. Cred că numărul turiştilor şi al investitorilor francezi interesaţi să vină în România ar creşte considerabil dacă problemele din infrastructură s-ar rezolva.
Reporter: Cât de actuale mai sunt idealurile franceze concretizate prin sintagma "Liberte, egalite, fraternite"? Pot sta la baza statului de drept?
Michèle Ramis: Moştenire a Secolului Luminilor, deviza "Liberte, egalite, fraternite" este înscrisă în Constituţia Republicii franceze din 4 octombrie 1958 şi face parte din patrimoniul naţional al Franţei. Este un adevărat simbol al Republicii pe care îl celebrăm cu ocazia zilei naţionale. Libertatea şi egalitatea sunt două valori care stau la baza oricărui stat democratic. Libertatea, în toate formele ei, este foarte des invocată astăzi şi, mai ales, în dezbaterile publice referitoare la libertatea presei, sau libertatea de circulaţie, în contextul Uniunii Europene. Aş sublinia faptul că noţiunea de libertate ne trimite cu gândul la libertăţile publice, expresie folosită astăzi ca sinonim pentru drepturile fundamentale ale omului.
Cât despre egalitate, ea este un drept fundamental al omului şi face trimitere la egalitatea în faţa legii. Societatea actuală se confruntă des cu probleme de discriminare, mai ales la locul de muncă. În ceea ce priveşte fraternitatea, ea evocă ideea de toleranţă şi de bunăvoinţă faţă de semeni, de care societăţile noastre au nevoie. Fraternitatea contribuie, totodată, la întărirea coeziunii sociale.
Aceste trei valori stau la baza democraţiei... iar esenţa democraţiei este statul de drept.
Reporter: Care este amprenta Franţei în lume?
Michèle Ramis: Franţa este cunoscută peste tot în lume, fie datorită contribuţiilor artiştilor sau ale oamenilor politici francezi şi ale valorilor pe care aceştia le-au răspândit, fie pentru gastronomie, muzicalitatea limbii franceze sau locurile unice în lume. Mai important este însă rolul pe care Franţa îl va juca în viitor, la nivel european şi internaţional, în contextul provocărilor cu care ne confruntăm, cu toţii, în prezent - schimbările climatice, migraţiile, izbucnirile naţionaliste. Este nevoie, pentru a depăşi toate dificultăţile, de coeziune socială şi unitate măcar la nivel european.
Reporter: Vă mulţumesc!