ZIUA FRANŢEI "Este timpul să privim cu optimism spre viitor"

Reporter: Cât de atractivă este ţara noastră pentru investitorii francezi? Conform unui barometru realizat anul trecut şi publicat în luna noiembrie de CCIFER, in­vestiţiile directe au crescut cu 43% în 2022, dar cu toate acestea, din totalul investiţiilor străine directe în România, Franţa are o cotă de sub 10%.

Dana Gruia Dufaut: Situaţia investiţiilor străine directe poate fi interpretată în mai multe moduri şi ea depinde de mulţi factori externi şi conjuncturali, fără să reflecte nea­părat atractivitatea absolută a unei ţări pentru investitori. În cazul de faţă, valoarea investiţiilor franceze în România în 2022 a fost de 9,7 miliarde de euro, adică aproape 10% din totalul ISD. Dar cel mai important este faptul că investiţiile franceze au generat până acum peste 125.000 locuri de muncă în toate sectoarele economiei, iar aproape toate firmele mari cotate la Bursa din Paris (CAC 40) sunt prezente în România.

Franţa este al treilea investitor străin în România, se află pe locul al IV-lea în privinţa proiectelor dezvoltate în domeniul energiei şi aproape că şi-a dublat în ultimii ani numărul investiţiilor. Aceasta este dovada că investitorii francezi privesc cu interes spre ţara noastră, în pofida crizelor succesive din ultimii ani, care au afectat nu doar economia românească, ci şi pe cea a celorlalte ţări europene în ansamblul lor.

În continuare România poate deveni din ce în ce mai atractivă, pe măsură ce se îmbunătăţesc factorii care influenţează decizia investitorilor şi mă refer în special la acei factori care au legătură cu atractivitatea mediului de afaceri, adică predictibilitatea fiscală, stabilitatea politică şi juridică, forţa de muncă şi competenţele, infrastructura, măsurile de sprijin oferite de autorităţi pentru dezvoltarea afacerilor.

Reporter: Care sunt oportunităţile şi provocările pe care le au investitorii francezi din România în actualul context geopolitic, strategic şi economic?

Dana Gruia Dufaut: Recent am moderat dezbaterile panelului dedicat atractivităţii României pentru investitori, organizat cu prilejul Forumului de afaceri franco- român, care s-a desfăşurat pe 3 şi 4 iulie la Bucureşti.

Din discuţiile la care au participat lideri ai unor companii de top prezente în România a reieşit că, în pofida crizelor care s-au succedat, investiţiile au crescut şi încrederea în economia românească se consolidează. Au fost aduse în discuţie, de exemplu, dimensiunea pieţei interne şi a consumului, în plină expansiune, care oferă oportunităţi importante pentru investiţii în diverse sectoare, precum IT, producţie, inclusiv producţie de energie, sau agricultură.

Alte atuuri ale României enumerate au fost independenţa energetică ne-neglijabilă, stabilitatea macroeconomică şi politică, fiscalitatea încă atractivă în raport cu ţările din regiune, sau poziţionarea geografică a ţării care o poate transforma într-o platformă logistică pentru alte pieţe.

La capitolul provocări, rămâ­ne de câştigat pariul cu infrastructura foarte slab dezvoltată, inclusiv în transporturi şi telecomunicaţii, prin atragerea tuturor fondurilor aflate la dispoziţia ţării şi prin in­vestiţii inteligente. Aceasta va ajuta investitorii să îşi dezvolte operaţiunile şi va facilita comerţul cu alte pieţe. Alte aspecte evidenţiate au fost nevoia de a avea o mai mare predictibilitate şi stabilitate în plan fiscal şi legislativ în general, ca şi aceea de a reţine în ţară talentele şi de a atrage forţă de muncă calificată.

Cred că este timpul să privim cu optimism spre viitor şi, mai ales, este nevoie de o mai strânsă colaborare între actorii publici şi cei privaţi, pentru a valorifica, pe de o parte, potentialul de dezvoltare al ţării, iar pe de altă parte pentru a implementa cu succes conceptele privind economia verde, digitalizarea şi dezvoltarea cercetării-inovării, lansate de Comisia Europeană şi pentru care România a primit un pachet financiar important.

• "Succesul în antreprenoriat depinde de abilităţile individuale, de adaptabilitatea şi de viziunea fiecărui antreprenor"

Reporter: Cabinetul dumneavoastră de avocatură are dublă expunere: franceză şi românească. Care este diferenţa între cadrul juridic din Franţa şi cel din România privind mediul antreprenorial? Este acest mediu reglementat prea strict în ţara noastră comparativ cu Franţa?

Dana Gruia Dufaut: În ultimii 30 de ani am construit numeroase punţi de afaceri între Franţa şi România, ceea ce ne-a permis să cunoaştem în detaliu mediul juridic şi de afaceri din cele două ţări.

Deşi vorbim de două state membre ale UE care se supun legislaţiei europene, există o serie de aspecte practice şi instituţionale ce fac ca uneori să te mişti mai uşor prin hăţişul legislativ francez decât prin cel românesc. Dar, să nu uităm că România a creat o legislaţie de afaceri într-o perioadă scurtă de timp, odată cu apropierea de UE, în timp ce regulile economiei de piaţă şi legislaţia de afaceri din Franţa s-au dezvoltat şi perfecţionat neîntrerupt în timp, începand chiar de la promulgarea Codului comercial francez, în 1887, şi până la elaborarea şi transpunerea primelor decizii emise de UE.

Cultura antreprenorială din Franţa şi cea din România prezintă o serie de diferenţe determinate de contextul istoric, mentalitatea şi structura socio-economică a fiecărei ţări.

Franţa are o tradiţie antreprenorială îndelungată. Antreprenorii francezi sunt cunoscuţi pentru abordarea lor raţională şi pragmatismul în luarea deciziilor. În Franţa, există o susţinere puternică din partea Guvernului, din partea unor organisme precum Business France sau din partea băncilor pentru dezvoltarea afacerilor (cum este de exemplu Bpifrance), precum şi un sistem mai extins de protecţie socială. Există şi acolo destulă birocraţie, dar aceasta nu constituie o frână pentru flexibilitate şi dezvoltare.

Cultura antreprenorială din România este, în schimb, de dată mai recentă, iar eu o percep ca fiind una din ce în ce mai dinamică şi orientată spre inovaţie. Antreprenorii români sunt adesea motivaţi de necesitatea de a-şi crea propriile oportunităţi, într-un mediu de afaceri în continuă schimbare. Cred că antreprenori români sunt dispuşi să-şi asume riscuri mai mari şi sunt puşi în faţa unor provocări care ţin nu doar de birocraţie, acces la finanţare, dezvoltare tehnologică, ci şi de o cultură a corupţiei admi­nistrative şi de o instabilitate legis­lativă şi lipsă de predictibilitate fiscală.

Ambele ţări au, iată, propriile atuuri şi provocări. Dar, în final, ceea ce vreau să subliniez este că succesul în antreprenoriat depinde de abilităţile individuale, de adaptabilitatea şi de viziunea fiecărui antreprenor, indiferent de cultura specifică a ţării din care provine sau în care îşi desfăşoară activitatea.

Reporter: Diferă în vreun fel relaţia avocat - client atunci când clientul este o companie românească faţă de situaţia în care clientul este o companie de origine franceză?

Dana Gruia Dufaut: Relaţia avocat-client se bazează pe încredere, confidenţialitate şi loialitate, că vorbim de un client român sau străin. Un client, persoană fizică sau companie, are anumite aşteptări în ceea ce priveşte comportamentul şi atitudinea avocatului, iar aceste aşteptări sunt influenţate de factori culturali şi organizaţionali.

Ori, faptul că noi avem această dimensiune şi cultura juridică româ­no-franceză ne permite să putem înţelege mai bine nevoile clientului şi să îi oferim acele soluţii pe care le doreşte, care sunt nu doar corecte din punct de vedere juridic, ci şi profitabile pentru business-ul său.

Cunoscând realităţile din cele două sisteme judiciare şi, mai ales, care este comportamentul în afaceri al unei firme româneşti sau franceze, ne ajută să construim cele mai bune strategii.

Dubla perspectivă pe care o avem în Cabinet, dar şi faptul că serviciile noastre sunt oferite, nemijlocit, în limba maternă a inves­titorului, ne ajută să ne diferenţiem în piaţă.

• Competenţa profesională şi reducerea birocraţiei - măsuri necesare pentru creşterea accesibilităţii companiilor la contractele de achiziţii publice

Reporter: Modificările făcute în ultimii ani cadrului legislativ privind achiziţiile publice este unul atractiv sau nu pentru companiile franceze? Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru impulsionarea parteneriatului public-privat în ţara noastră?

Dana Gruia Dufaut: Modificarea cadrului legislativ privind achiziţiile publice este un pas în direcţia corectă pentru a debloca sistemul şi a facilita o participare mai mare a companiilor la licitatii. Aceste modificări nu trebuie să vizeze exclusiv o anumită categorie de firme, ci să fie benefice pentru întregul sector privat.

Pentru a impulsiona interesul firmelor private de a participa la licitatiile publice, ar trebui acordată o atenţie sporită formării personalului autorităţilor contractante. Este crucial ca aceste persoane să aibă competenţele necesare pentru a elabora caiete de sarcini clare pentru proiecte cu adevărat importante şi care justifică o finanţare. În plus, transparenţa şi predictibilitatea în procedurile de achiziţii publice trebuie garantate pentru a atrage companiile. Ştiu firme care nu doreau să mai participe la licitaţii, pentru că nu aveau încredere în corectitudinea derulării procedurilor. Apoi, simplificarea şi reducerea birocraţiei în acest domeniu ar putea facilita o participare şi un acces mai larg al companiilor la contractele de achiziţii publice. Acest lucru nu se poate face decât prin consultări regulate între actorii publici şi cei privaţi şi prin evaluări periodice ale legislaţiei şi practicilor în acest domeniu.

În ceea ce priveşte parteneriatele public-private la care faceţi referire în întrebare, ar trebui ca legislaţia existentă să poată fi realmente pusă în aplicare pe deplin şi să fie echilibrată în termeni de avantaje şi responsabilităţi, sau împărţite ris­curile în mod echitabil între partenerii publici şi cei privaţi. Apoi, este nevoie, desigur, de o strategie clară şi realistă din partea autorităţilor care să permită realizarea unor proiecte de succes.

Reporter: În afara activităţii de avocat de business sunteţi un membru activ al comunităţii francezilor din România. Aţi fost prezentă mai mulţi ani în Board-ul Camerei de comerţ şi industrie franceze din România, iar din 2014 aţi fost aleasă Consilier al francezilor din dias­pora pentru România şi Republica Moldova. Care sunt principale provocări cu care se confruntă francezii din ţara noastră?

Dana Gruia Dufaut: Comunitatea franceză din România cuprinde în principal cupluri mixte sau francezi care au ales să trăiască aici, după o experienţă ca expatriaţi într-o companie cu capital francez. De asemenea, există francezi şi familiile lor care sunt într-un mandat de câţiva ani într-o companie prezentă pe piaţa românească, unii de peste 10 ani.

Orice expatriere implică depăşirea mai multor situaţii, precum găsirea unei locuinţe, înscrierea copilului la şcoală, gestionarea aspectelor fiscale sau a asigurărilor sociale, şi multe altele. Chiar dacă România pare a fi o ţară simplă, deoarece este membră a UE şi există o apropiere culturală şi istorică între cele două popoare, aceste aspecte nu sunt deloc banale.

Atunci când funcţia de Consilier pentru francezii din diaspora a fost creată prin lege în urmă cu 10 ani, am simţit dorinţa de a mă implica mai mult în ajutorul acordat francezilor care trăiesc în România şi în Moldova. Lucrez şi trăiesc în Româ­nia de peste 30 de ani şi am avut privilegiul de a-mi folosi cunoştinţele în beneficiul acestei comunităţi, pe care am văzut-o crescând de la an la an. Ca avocat, am pus întotdeauna interesele clienţilor mei pe primul loc. Dar, dincolo de aspectul profesional al meseriei mele, am simţit mereu dorinţa de a ajuta şi sprijini oamenii.

Reporter: Cum sărbătoriţi 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei?

Dana Gruia Dufaut: Alături de familie, de prietenii români şi francezi din România, alături de colaboratorii cabinetului care sunt fără excepţie francofoni. Legăturile mele cu Franţa sunt la fel de trainice ca şi cele cu România, tara mea natală. 14 iulie reprezintă sărbătoarea celor care iubesc tricolorul, sărbătoresc libertatea, aspiră la egalitate şi caută fraternitatea alături de toţi francezii, indiferent de locul unde s-ar afla.

Aşa că urarea mea pentru 14 iulie este... "Vive la France!".

Reporter: Vă mulţumim.