ZIUA FRANŢEI Ghidul privind tendinţele şi reglementările fiscale în 2023, lansat de Mazars

Compania internaţională de audit şi consultanţă în afaceri Mazars a publicat, în urmă cu câteva zile, cea de-a unsprezecea ediţie a studiului regional privind regimurile fiscale din Europa şi Asia Centrală, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul CCIFER. Acest ghid, care acoperă 25 de ţări în 2023, faţă de 15 ţări în 2013, analizează un spectru larg de aspecte fiscale, concentrându-se pe impozitul pe profit, preţurile de transfer, nivelul mediu şi gradul de impozitare al veniturilor salariale, precum şi TVA sau impozite similare.

Analiza Mazars privind tendinţele regionale de impozitare în 2023 arată schimbări semnificative în domenii cheie. În timp ce salariul minim şi salariul mediu înregistrează o creştere, regiunea asistă la încheierea unui interval marcat de reduceri ale impozitelor salariale şi contribuţiilor sociale. Eforturile concertate ale Uniunii Europene împotriva competiţiei fiscale au condus la necesitatea adoptării impozitului minim global în legislaţia naţională până la sfârşitul anului. Mai mult, adoptarea tehnologiei digitale revoluţionează colectarea TVA în regiune. De asemenea, normele privind preţurile de transfer au devenit componente intrinseci ale sistemelor fiscale din toate ţările din Europa Centrală şi de Est, aşa cum este evidenţiat în Ghid.

"Lansarea Ghidului Fiscal a venit la momentul potrivit. Având în vedere că impozitul minim global de 15% pentru corporaţii este programat să intre în vigoare în 2024, este esenţial ca atât autorităţile, cât şi corporaţiile să înţeleagă modificările legislative vaste generate de acest impozit şi să se pregătească în consecinţă", a comentat Dr. Daniel H. Nagy, Tax Partner, Mazars.

Ghidul 2023 oferă o analiză detaliată a regimurilor fiscale dintr-o serie de ţări, inclusiv din Europa Centrală şi de Sud-Est, Germania, Austria, Moldova, Ucraina, Ţările Baltice şi, pentru prima dată, ţările din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstan, Kârgâzstan şi Uzbekistan.

Ţările din regiunea ECE aplică cote de impozitare a profiturilor întreprinderilor variate, cuprinse între 15% şi 20%. În 2022, numai Austria şi-a redus cota de impozitare, de la 25% la 24%. În timp ce Ungaria menţine cea mai scăzută cotă de impozitare de 9%, anumite sectoare se pot confrunta cu cote de impozitare a profiturilor de până la 50%.

Anul trecut, în urma unei dezbateri acerbe, ţările din UE au convenit să adopte în legislaţia naţională, până la sfârşitul anului 2023, normele privind impozitul minim global din directiva UE. Normele, denumite Pilonul II, impun o cotă minimă efectivă de impozitare de 15%, care reprezintă cota reală de impozitare după aplicarea diferitelor reduceri şi ajustări. Această Directivă se aplică grupurilor multinaţionale cu o cifră de afaceri de cel puţin 750 de milioane de euro la nivel de grup şi cu cel puţin un membru care îşi desfăşoară activitatea în UE.

În timp ce detaliile transpunerii în legislaţia fiscală naţională sunt încă în faza de proiect, se anticipează că principalul obiectiv legislativ va fi menţinerea competitivităţii după adoptarea impozitului minim global. Este de aşteptat ca alte taxe (de exemplu, impozitul pe venit pentru furnizorii de energie) să fie luate în considerare la calcularea ratei efective de impozitare, a adăugat Dr. H. Nagy.

"Pilonul II reprezintă, potenţial, cea mai mare schimbare în domeniul impozitării directe a companiilor din ultimele două-trei decenii, iar abordarea multijurisdicţională înseamnă o mai mare complexitate în ceea ce priveşte alinierea între sediul central şi filialele grupului multinaţional, colectarea de date şi procesul de conformare, precum şi creşterea costurilor aferente. În consecinţă, ne aşteptăm ca implementarea Pilonului II să reprezinte, cel puţin la început, o provocare atât pentru contribuabili cărora se adresează, cât şi pentru diversele autorităţi fiscale naţionale, iar o atenţie sporită şi resurse semnificative vor trebui alocate, în special din partea companiilor", a menţionat Lucian Dumitru, Tax Director, Mazars în România.

Ghidul din acest an subliniază, de asemenea, rolul crucial al tehnologiei avansate în domeniul fiscal, demonstrând modul în care utilizarea acesteia creşte colectarea TVA şi ajută implicit la generarea de venituri. Adoptarea tehnologiei digitale a permis unor ţări precum Ungaria şi Croaţia, care au cote standard ridicate de TVA, să asigure conformitatea în ceea ce priveşte colectarea TVA şi să îşi simplifice procesele fiscale.

"Sperăm că România va obţine aceleaşi rezultate bune în ceea ce priveşte colectarea taxelor, în special a TVA-ului, ca urmare a implementării unor instrumente digitale precum SAF-T, e-Facturare şi e-Transport", a menţionat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars în România.

În 2023, tendinţele de scădere a impozitelor pe venit şi a taxelor legate de ocuparea forţei de muncă s-au oprit, existând diferenţe semnificative între ţările europene. Unele ţări, precum Bulgaria şi Ucraina, menţin o rată uniformă a impozitului pe venit, în timp ce altele, precum Austria şi Slovacia, au adoptat o impozitare progresivă.

Contribuţiile şi impozitele sociale plătite de angajatori reprezintă în medie 16% din salariul brut, cu diferenţe notabile între ţări. O măsură de comparaţie utilă, taxa efectivă (tax wedge), indică proporţia din venitul total plătită statului, care variază între 14% şi 48% în întreaga regiune.

"Austria şi Slovacia conduc cu cea mai mare taxă efectivă", a declarat Dr. H. Nagy, menţionând că nivelul salariilor variază semnificativ între ţări. Salariul minim variază de la aproximativ 200 de euro în Kosovo şi Moldova la peste 2.000 de euro în Slovenia, Germania şi Austria.

În ciuda inflaţiei ridicate, nivelul mediu al salariilor din sectorul privat, exprimat în euro, a crescut numai cu aproximativ 5% în ultimul an.

"Acest ghid oferă o comparaţie excelentă a impozitării muncii în Europa Centrală şi de Est şi poate fi folosit ca îndrumare pentru reforma impozitării veniturilor din muncă în România, aşa cum este descrisă în Raportul Băncii Mondiale din martie 2013", a menţionat Edwin Warmerdam, Partner, Head of Tax, Mazars în România.

În ceea ce priveşte preţurile de transfer, Moldova va introduce o documentaţie obligatorie începând cu 2024, ceea ce înseamnă că toate ţările ECE vor aplica reglementările privind preţurile de transfer.

"Pentru că toate ţările din ECE au adoptat principiul valorii de piaţă şi cerinţele de documentare, preţurile de transfer rămân o prioritate, după cum arată şi barometrul inclus în Ghid privind nivelul de atenţie acordat de autorităţile locale acestui subiect. Următoarea provocare pentru grupurile mari este tranziţia către raportarea publică pentru fiecare ţară în parte (CbCR) în zona UE, România fiind prima ţară care implementează noile reguli", a menţionat Liviu Gheorghiu, Tax Director, Mazars în România.

În România, Mazars are o experienţă de peste 28 de ani în audit, consultanţă fiscală şi financiară, externalizare şi sustenabilitate. Puterea noastră constă în oamenii cu care lucrăm - echipa locală cuprinde 300 de profesionişti.