Zsolt Nagy, acuzat de sprijinire a unui grup infracţional transnaţional organizat

Procurorii DIICOT au început, pe 27 aprilie, urmărirea penală împotriva ministrului Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, în dosarul privatizărilor strategice, sub acuzaţia de sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Zsolt Nagy, a declarat, vineri, pentru Rompres, că va sta la dispoziţia anchetatorilor pentru soluţionarea dosarului legat de presupusa reţea de spionaj condusă de bulgarul Stamen Stantcev. "Voi sta la dispoziţia anchetatorilor pentru soluţionarea acestui caz, pe care îl consider artificial, întrucât apare constant, în funcţie de situaţia crizei politice din România", a precizat Zsolt Nagy citat de Rompres.

În rezoluţiile procurorilor DIICOT se arată că Zsolt Nagy a sprijinit gruparea condusă de bulgarul Stamen Stancev pentru adjudecarea licitaţiilor privind selectarea consultanţilor în vederea privatizării companiilor C.N. Radiocomunicaţii S.A., SC Romtelecom SA., CN Poşta Română SA.

Anchetatorii susţin că Stamen Stancev a stabilit legături strânse cu Zsolt Nagy şi Radu Donciu - consilierul ministrului Comunicaţiilor, pentru a favoriza CSFB la câştigarea licitaţiei în privinţa celor trei societăţi româneşti.

Zsolt Nagy avea misiunea de a verifica în permanenţă dacă telefoanele membrilor grupului condus de Stancev erau interceptate de serviciile de informaţii române.

Ca o măsură de prevedere, membrii grupului foloseau cartele telefonice cumpărate în Austria sau Anglia, fiind convinşi că astfel nu pot fi interceptaţi.

Pentru a nu fi depistaţi, în eventualitatea interceptării convorbirilor telefonice, inculpaţii foloseau mesaje codificate, în special când se refereau la demnitari români cu care colaborau, Zsolt Nagy apărând cu criptonimul "Schumacher", alături de Codruţ Şereş-"Hakinen".

Pe 19 martie, Comisia specială de la Cotroceni a dat undă verde procurorilor pentru începerea urmăririi penale a ministrului Zsolt Nagy, fără a da un verdict în privinţa vinovăţiei lui.

În concluziile Raportului întocmit de Comisie se arată că, "după analiza sesizării, a declaraţiilor ministrului Zsolt Nagy şi a materialului probator pus la dispoziţie de Parchet şi de către ministrul Nagy, Comisia nu recomandă clasarea, dar nici nu se poate pronunţa în sensul existenţei unor indicii temeinice privind comiterea de către ministrul Nagy a vreuneia din infracţiunile nominalizate în sesizarea Parchetului".

Comisia propunea continuarea cercetărilor, cu sau fără începerea urmăririi penale, pentru a se putea confirma sau infirma implicarea lui Zsolt Nagy în savârşirea vreunei fapte prevăzute de legea penală.

Pe baza concluziilor Comisiei, preşedintele Traian Băses­cu a decis sesizarea minis­trului Justiţiei pentru începerea procedurilor legale de urmărire penală a lui Zsolt Nagy.