Chiar dacă anul 2024 a început de puţin timp, în administraţii, în cancelarii şi pe burse, deja se fac calcule şi se pregătesc scenarii pentru a întâmpina orice schimbare pe care o vor aduce alegerile americane din 5 noiembrie. Conform estimărilor, este foarte probabilă o "revanşă" a rundei din 2020, când Donald Trump a pierdut alegerile în faţa lui Joe Biden, conform unui comunicat remis redacţiei.
Conform comunicatului, la acea vreme, rezultatul a fost contestat de Trump, iar după scrutin, a urmat o perioadă de instabilitate, cu evenimente fără precedent în Congres şi o serie de acţiuni juridice, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Până acum, toate acţiunile care s-au dovedit a fi în defavoarea fostului preşedinte nu au împiedicat în niciun fel cursa pentru nominalizarea lui drept candidat, însă pe 8 februarie este aşteptat deznodământul. Curtea Supremă de Justiţie va veni cu un verdict important privind dreptul lui Trump de a fi inclus pe buletinele de vot la alegerile primare (pentru stabilirea candidatului republican) în Colorado. Cu o popularitate afectată de inflaţia post-pandemică şi de politici permisive în privinţa imigraţiei, actualul preşedinte Joe Biden este în defensivă. Sondajele de opinie indică şanse relativ ridicate pentru Trump. Încă prematură o concluzie, mai ales pentru că situaţia se poate schimba până în noiembrie - inclusiv în privinţa candidaţilor desemnaţi de ambele partide. Unul dintre contra-argumentele invocate pentru ambele tabere are legătură cu vârsta înaintată a candidaţilor.
"În 2016, desemnarea lui Trump a scris o pagină de istorie bursieră: prima reacţie a fost una de pesimism, dar scăderile masive de pe burse au oferit o ocazie de a cumpăra, piaţa recuperând ulterior. Au urmat luni de creştere - până la finele anului, avansul a fost de 5,6%, iar după 12 luni de la alegeri, acesta a fost de 21,6%. Investitorii şi mediul de afaceri au salutat politicile construite în favoarea pieţelor, debirocratizarea şi reducerile de taxe. În paralel, aceştia au criticat modul în care a fost gestionată pandemia, creşterea inechităţii, barierele vamale noi şi incertitudinea în privinţa relaţiilor internaţionale", a explicat Claudiu Cazacu.
Alegerile din SUA, impact şi asupra politicilor de apărare din lume
Impactul alegerilor de anul acesta asupra pieţelor nu va fi doar economic. De exemplu, în Europa, statele încearcă să se pregătească pentru o eventuală cooperare diferită sub umbrela NATO, dacă va exista o victorie pentru Donald Trump. Multe state deja îşi majorează bugetele de apărare şi plănuiesc noi moduri de cooperare. În acelaşi timp, SUA obţin o implicare suplimentară a partenerilor europeni, cu mai multe investiţii de apărare în urma temerilor privind diluarea Alianţei. Astfel, indirect, se eliberează din presiunea alocării resurselor pentru alte operaţiuni, însă diminuând costul sprijinului pentru Europa, ar face ca scenariul ajutorului SUA să devină, în cele din urmă, mai probabil. Senatul a făcut deja mişcări în avans, astfel încât SUA să nu poată ieşi din NATO prin simpla decizie a preşedintelui, dar tema este una complexă, iar procesul va fi anevoios şi complicat.
Potrivit lui Claudiu Cazacu, statisticile pe bursă se arată de partea optimiştilor: în medie, în ultimii 80 de ani, S&P500 a postat un avans de 15,5% atunci când un preşedinte candidează pentru al doilea mandat consecutiv, aşa cum se va întâmpla anul acesta. Totodată, un alt fenomen statistic a fost validat: anul de dinaintea alegerilor tinde să fie un an bun, aspect confirmat deja în 2023, când S&P a marcat un plus de 24,2%.
"Totuşi, alte statistici nu au fost pentru moment validate clar: dacă în primele 3 luni ale anului electoral, de obicei pieţele erau foarte volatile, fără o direcţie clară, până acum S&P a înregistrat mai multe vârfuri record, iar Nasdaq 100 a câştigat deja aproape 7%. Economia americană a sfidat până acum estimările rezervate şi a fost susţinută de piaţa muncii puternică şi de tendinţa de «liniştire» a inflaţiei. Pe de altă parte, în ciuda unor runde de escaladare a situaţiei din Orientul Mijlociu, petrolul a rămas sub 80 - 85 dolari (Brent) evitând, pentru moment, o creştere agresivă, cu toate că riscurile de ajustare ascendentă par a fi în creştere", arată consultantul de strategie din cadrul XTB.
Administraţia Biden a susţinut reducerea costurilor medicamentelor cu reţetă şi a propus un pachet legislativ amplu în favoarea energiilor regenerabile. În linii mari, un nou mandat al lui Joe Biden ar fi perceput ca fiind mai puţin restrictiv în privinţa deficitului public, însă diferenţele vor fi vizibile mai degrabă în privinţa orientării cheltuielilor, decât a volumului brut al acestora. Mai multă transparenţă în privinţa politicilor care pot afecta sectoare-cheie (sănătate, energie clasică şi regenerabilă sau private equity) ar putea veni abia în lunile următoare. O victorie republicană ar putea fi văzută drept favorabilă sectorului de petrol şi gaze şi mai puţin benefică energiei regenerabile. Este deja cunoscut faptul că sentimentul pozitiv generat de o bursă în creştere influenţează electoratul, însă Donald Trump a încercat să treacă în contul lui o victorie, declarând că avansul din piaţa de capital ar fi venit pe seama aşteptărilor că el va prelua din nou Casa Albă. Totuşi, pieţele în creştere acţionează, alături de piaţa muncii, în favoarea lui Joe Biden. Transformări generate de situaţia din Orientul Mijlociu, întârzieri pe lanţurile de aprovizionare şi un nou salt al costului cu energia ar putea, însă, opera în defavoarea preşedintelui democrat.
"Alegerile sunt încă departe, dar lunile următoare vor împinge şi mai mult această temă pe agenda discuţiilor purtate de investitori, iar volatilitatea ar putea creşte. Alocarea sectorială ar putea avea de câştigat în detrimentul valului pro-tehnologie şi pro-creştere din prezent. Cu un Congres împărţit între democraţi şi republicani, un detur major de la linia actuală de politici publice nu va fi uşor de realizat într-un timp scurt, ceea ce ar putea fi pe placul investitorilor. Nu este exclus însă, ca în pregătire, perioadele februarie-martie şi septembrie-octombrie să ofere un nivel de volatilitate sensibil mai ridicat decât în ultimele luni", arată Claudiu Cazacu.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2024, 12:04)
Poate Trump renunta la ajuta Europa si a se retrage din NATO stiind extrem de clar care ar fi consecintele retragerii ? Ce face Trump cu toate echipamentele militare si bazele militare ce o data cu anutarea iesirii din NATO baze ce ar ar trebui parasite ? Ce face Trump cu milioanele de soldati si familiile lor aflate de trei generatii in alte tari Occidentale si care practic sunt ca si cetateni ai acestor natiuni ? Ce face Trump cu toate contractele militare si toate contractele economice ce o data cu „ tradarea ” partenerilor devin doar niste hirtii fara de sens .Ce face Trump cu toti cei care beneficiaza(milioane de oameni ) de aportul bazelor militare aflate in strainatate ? Ce face Trump cu imensa opozitie ce poate proceda in acelasi fel(asa cum a facut si Trump) daca cumva Biden pierde alegerile ? Ce face Trump daca toate statele democrate bogate nu recunosc infringerea ?Ce face Trump daca toate natiunile Occidentale, tradate , se unesc si devin parteneri ai Chinei si Rusiei ? Ce face Trump cu toata Industria de armament ce devine brusc un maldar de fiare vechi ? Ce face Trump cu milioanele de cetateni ce isi vor pierde locul de munca si cu milioanele de soldati ramasi fara de serviciu ? Un milion de militari ramasi pe drumuri si reintorsi in America ar deveni o gluma sinistra pentru Trump .Nu mai visati fratilor .Trump nu poate cistiga fiind sprijinit doar de jumatate dintre votantii Partidului Republican .
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2024, 13:35)
Doar rusii au visul asta...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 31.01.2024, 14:33)
o nu, idolul lui Trump e putler. si al doilea mic prieten e kim coreea de n