Creştinii catolici sărbătoresc Învierea Domnului - Paştele

Actualizare 10:56 Iohannis: "Este potrivit să fim împreună cu toţi cei care au nevoie de solidaritatea noastră"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj creştinilor romano-catolici şi protestanţilor care sărbătoresc duminică Paştele în care afirmă că trebuie să fim alături de victimele violenţei şi intoleranţei sau de cei pentru care "pâinea cea de toate zilele" este departe de a fi o metaforă.

"Doresc să adresez gândurile mele cele mai calde creştinilor romano-catolici şi protestanţi care sărbătoresc astăzi Paştele. În aceste zile în care celebrăm darul luminii şi al vieţii, este potrivit să fim împreună cu toţi cei care au nevoie de solidaritatea noastră. Să fim alături de victimele violenţei şi intoleranţei ori de cei pentru care 'pâinea cea de toate zilele' este departe de a fi o metaforă. Vă doresc tuturor ca Învierea Domnului să vă găsească în pace, sănătoşi şi fericiţi, alături de familie şi cei dragi! Cristos a Înviat!", a scris Iohannis, duminică, pe Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu soţia sa şi parte dintre prietenii lor, au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, la Biserica Romano-Catolică "Sfânta Treime" din Sibiu.

Dacă Klaus Iohannis a preferat să asculte slujba, Carmen a cântat şi de această dată în corul bisericii, fiind apreciată de către cei prezenţi pentru acest lucru.

---------------

Creştinii catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului - Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Doi ani la rând, 2010 şi 2011, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante, la fel şi în 2014.

Sâmbătă seară, la Vatican, Papa Francisc a prezidat celebrarea Vigiliei Pascale în Bazilica Sf. Petru.

Duminică, în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, PS Cornel Damian va prezida, la ora 10:30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.

Tot duminică, la Vatican, Papa Francisc va celebra, la ora 10,00 (ora Romei) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piaţa Sf. Petru. După celebrare, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşti şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către Cetate şi lume), scrie Agerpres.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere".

Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal. Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Isus Cristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care stă la temelia Bisericii creştine. Noaptea de Paşte era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez) iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.

Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în comunitate, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie. Sărbătorirea Paştelui se prelungea o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Cristos. Era interzisă participarea creştinilor la spectacolele, jocurile şi petrecerile păgâne.

Data la care se sărbătoreşte Paştele depinde de două fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu dată fixă, legat de mişcarea aparentă a soarelui pe bolta cerească (echinocţiul de primăvară, care cade întotdeauna la 21 martie), iar altul cu dată schimbătoare, legat de mişcarea de rotaţie a lunii în jurul pământului (luna plină de după echinocţiul de primăvară). Astfel, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după luna plină de după echinocţiu.