McKinsey: Poate Generaţia Z să capteze potenţialul economic al României în următoarele decenii

Generaţia Z ar putea fi cea care va elimina, în cele din urmă, decalajul istoric al României faţă de ţările din Europa de Vest, conform unui nou studiu realizat de McKinsey & Company România.

De la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, până în prezent, România a experimentat o dezvoltare economică fără precedent (i.e., o rată de creştere medie anuală a produsului intern brut per cap de locuitor de 3,2% între 2007 şi 2022, vs. 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene). Dacă va continua să crească cu o rată de cel puţin 2,3% anual, economia României va atinge media produsului intern brut per cap de locuitor a UE până în 2050 şi, astfel, va îndeplini aspiraţia istorică a ţării. La acel moment, majoritatea liderilor din mediul de afaceri şi a decidenţilor politici vor fi reprezentanţi ai generaţiei Z. Cuprinzându-i pe cei născuţi între mijlocul anilor 1990 şi 2010, generaţia Z va reprezenta o treime din forţa de muncă în 2050 şi va avea o vârstă medie de 48 de ani, aflându-se la conducerea ţării. Responsabilitatea şi povara susţinerii societăţii româneşti va cădea aşadar în mare măsură pe umerii lor.

Potrivit studiului, membrii generaţiei Z deţin multe trăsături necesare pentru a spori productivitatea României. În acelaşi timp, această generaţie va avea nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta şi consolida o serie de atribute-cheie necesare pentru un viitor de succes.

Educaţie şi formare pe tot parcursul vieţii - Pentru a rămâne relevanţi într-un mediu economic în schimbare rapidă, membrii generaţiei Z vor avea nevoie de oportunităţi de educaţie continuă şi formare a competenţelor. Potrivit rezultatelor studiului, membrii generaţiei Z sunt nemulţumiţi de modul în care sistemul educaţional românesc îi pregăteşte pentru viitoarea carieră, iar 1 din 3 tineri cu vârste între 16 şi 20 de ani declară că se gândeşte să plece din ţară în căutarea unor oportunităţi mai bune de formare şi carieră.

Antreprenoriat şi intraprenoriat - Viitori lideri în mediul de business, tinerii adulţi de astăzi au nevoie de sprijinul generaţiilor X şi Y pentru a deveni antreprenoriali şi proactivi în construirea propriilor lor afaceri. Aproape jumătate (46%) dintre membrii generaţiei Z care sunt activi deja în câmpul muncii au declarat că doresc să îşi schimbe domeniul de activitate, iar două treimi din totalul respondenţilor spun că principalele motive pentru care nu se îndreaptă încă spre antreprenoriat sunt lipsa de experienţă si de capital. Totodată, unul din trei menţionează contextul economic şi politic instabil ca barieră principală.

Stabilitatea financiară - Deşi este generaţia cu cea mai bună educaţie financiară dintre toate generaţiile de până acum, generaţia Z trebuie încă să îşi dezvolte obiceiuri financiare sănătoase, nu doar pentru a-şi asigura venituri constante, ci şi pentru a contribui la susţinerea nevoii crescânde de investiţii şi a poverii pensiilor. Astăzi, deşi 75% dintre cei din generaţia Z declară că economisesc bani (faţă de doar 60% din întreaga populaţie), investiţiile lor sunt redirecţionate în principal către activităţi cu rezultate pe termen scurt, precum vacanţe şi hobby-uri.

Sănătatea mintală şi fizică - Pe măsură ce populaţia continuă să îmbătrânească, apare nevoia reducerii poverii asupra sistemelor de sănătate şi pensii prin creşterea productivităţii celor aflaţi în câmpul muncii. Sănătatea mintală şi fizică a generaţiei Z va necesita o atenţie sporita, în special pentru că 83% dintre reprezentanţii ei consideră sănătatea mintală drept cel mai important motor al bunăstării lor, urmată îndeaproape de sănătatea fizică (79%). Îngrijorător este că doar jumătate dintre ei îşi evaluează sănătatea fizică şi mintală ca fiind bună sau foarte bună. Mai mult, 66% dintre ei au spus că au întâmpinat deja dificultăţi de sănătate mintală cel puţin o dată în timpul vieţii.

Diversitate şi colaborare - Mai mult decât orice altă generaţie dinaintea lor, generaţia Z este deschisă către integrarea minorităţilor în forţa de muncă locală, o practică sănătoasă care va sprijini impulsul creşterii economice, va creşte numărul angajaţilor din piaţă şi va promova o mai mare echitate socială. Chiar 9 din 10 respondenţi chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să interacţioneze cu imigranţii şi să dezvolte relaţii profunde cu aceştia.

Responsabilitatea socială - O societate responsabilă din punct de vedere social poate sprijini bunăstarea membrilor săi, poate încuraja formarea educaţională superioară a acestora, poate crea oportunităţi pentru un echilibru sănătos între viaţa profesională şi cea privată şi poate încuraja stabilitatea financiară - toate acestea contribuind la stimularea productivităţii şi a prosperităţii. Aproape 1 din 2 membri ai generaţiei Z cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani face voluntariat în comunitatea sa. Mulţi îşi exprimă interesul de a ajuta comunitatea din care fac parte, şi declară că voluntariatul le permite să deprindă noi abilităţi şi să-şi demonstreze utilitatea socială.

Prin sprijinirea dezvoltării acestei generaţii, România şi-ar spori şansele de a-şi atinge obiectivul de convergenţă economică şi socială cu UE-27 până în 2050 şi, astfel, de a suplimenta PIB-ul ţării cu încă 307 miliarde de euro, suma care ar putea stimula prosperitatea economică şi coeziunea socială a ţării.

Cercetarea sociologică a fost comandată de McKinsey & Company România şi realizată în luna iunie 2023. Au fost chestionaţi peste 800 de români cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani, din mediul urban.