NICOLAE CINTEZĂ, BNR: Acţiune penală la DIICOT împotriva a 16-17 bănci suspecte de spălare de bani

Actualizare - Gheorghe Piperea: "Zeci de miliarde de euro din depozitele oamenilor sunt în pericol, vorbim de un risc sistemic la puterea a doua"

În acest moment, ar trebui ca fiecare instituţie de credit care nu este implicată în procesul amintit de Cinteză să iasă şi să se disculpe, este de părere avocatul Gheorghe Piperea. Acesta consideră că DIICOT ar fi trebuit să iasă cu un comunicat, după declaraţiile lui Nicolaie Cinteză. "Ori Cinteză blufează, ori DIICOT nu-şi face treaba", ne-a spus Piperea, adăugând: "Declaraţiile Directorului de Supraveghere din BNR ridică o serie de întrebări. În primul rând, de ce a dat aceste informaţii într-un moment în care lumea are îndreptată toată atenţia către nebunia cu virusul chinezesc? Apoi, de ce documentul respectiv se află doar la o publicaţie şi nu a fost dat către toată presa? Pentru că, dacă acest document este confidenţial, atunci faptul că s-a scurs în presă este caz penal pentru Florin Georgescu, iar dacă nu este confidenţial, atunci ar trebui să îl aibă toţi ziariştii, pentru că este vorba despre zeci de miliarde de euro din depozitele oamenilor care sunt în pericol. De ce se vorbeşte despre acest subiect extrem de grav într-o conferinţă oarecare şi nu a fost organizată o conferinţă de presă la BNR, chiar de către Guvernator? De asemenea, ar trebui să ne întrebăm ce rol mai are Banca Naţională şi Nicolaie Cinteză, dacă băncile comerciale nu închid anumite conturi la cererea BNR luni de zile? Cel mai important lucru este că, dacă Legea Dării în Plată era risc sistemic major pentru băncile de la noi, acum, acest caz, în care 17 bănci sunt suspecte pentru cel mai grav lucru, reprezintă risc sistemic la puterea a doua".

Banca Naţională a României a deschis o acţiune penală la DIICOT în care sunt implicate 16-17 bănci, suspectate de spălare de bani, a declarat miercuri Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Centrală.

Nicolae Cinteză, a spus miercuri la un eveniment organizat de profil, că BNR suspectează 17 bănci că ar fi implicate într-o tranzacţie al cărei mecanism este detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR către Asociaţia Română a Băncilor: "În momentul de faţă facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacţie destul de ciudată, tranzacţie al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescucătre Asociaţia Română a Băncilor. E iniţiată deja o acţiune acţiune penală la nivelul DIICOT şi cel puţin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operaţiunile s-au făcut printr-o singură unitate şi există suficiente indicii privind încălcarea legii. Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacţii făcute în România pentru clienţi externi sau la tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat şi pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura primviceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoaşterea clientelei s-a favorizat un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre".

Băncile ce operează în România se confruntă în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. Problema e deja cunoscută în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor şi desigur a BNR. Pentru că măsurile de prevenire a acestui fenomen trebuie să fie din ce în ce mai ferme iar atenţia bancherilor trebuie sporită.

Nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri. Nu ezitaţi în a NU accepta să deschideţi sau să închideţi anumite conturi, mai avetizează supraveghetorul şef din BNR.

Cazul Danske Bank se referă la faptul că prin branch-ul acestei bănci daneze din Estonia au fost spălate aproximativ 200-220 miliarde de euro, provenind din Rusia (pe listă a intrat ulterior şi Letonia). Aceasta în condiţiile în care autorităţile de supraveghere din cele două ţări- Estonia şi Danemarca - fuseseră avertizate de către Rusia încă din 2007 că urmează să fie spălate importante sume de bani prin Danske Bank din Estonia. Dar se pare că implicarea personalului de acolo a fost foarte puternică, mergând până la falsificare de documente. Nu se poate face însă o acuzaţie de Spălare de Bani întrucât nu se poate dovedi originea criminală a banilor. În aceste condiţii se pot aplica doar sancţiuni privind neaplicarea adecvată a politicilor de cunoaştere a clientelei.

Traseul banilor a fost identificat de către Trezoreria SUA care poate urmări circulaţia oricăror sume în dolari americani care circulă pe canale bancare. Banii au tranzitat 24 de ţări, printre care şi România. "Sume din afacerea Danske au trecut şi prin bănci din România. Una dintre ele a derulat sume mai măricele, a fost descoperită şi sancţionată de BNR, dar angajaţii de acolo nu s-au grăbit să închidă. Acţiunile sale sunt acum subiectul unui dosar trimis la Parchet spre instrumentare. În ceea ce priveşte celelalte două bănci, prin care au trecut sume minore, una a închis conturile suspecte după şase luni iar cealaltă după o lună de la deschidere " spune oficialul BNR.

Astăzi, Cinteză a mai spus că nu pricepe cum se face că unele bănci deschid o serie de conturi deşi văd că în spatele lor sunt cetăţeni din aceeaşi localitate, având domiciliul la acelaşi avocat şi că toţi se prezintă la deschiderea contului având cetăţenii ucraineni sau ruşi în spatele lor. "Totuşi, continui sa deschizi asemenea conturi iar sumele care alimentau aceste conturi veneau de la un SRL din străinătate care avea drept asociaţi oameni din aceeaşi localitate!

De fapt, se pare că erau clonate conturi de e-mail ale unor executivi ale unor celebre multinaţionale, care aparent îşi dădeau acordul pentru efectuarea unor plăţi din contul firmei către anumite persoane fizice.În final, banii au ajuns în băncile din România.

La finalul anului trecut, Autoritatea Bancară Europeană a înştiinţat autorităţile române că va trimite o echipă de control pentru a vedea cum s-au aplicat la noi reglementările în domeniul cunoaşterii clientelei şi a prevenirii spălării banilor.