Românii spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, în regim telemuncă

Studiul desfăşurat în perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2020 de agenţia de cercetare de piaţă Wisemetry Research a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricţiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea şi educaţia copiilor şi dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face faţă izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni, transmite un comunicat de presă.

Studiul se adresează de asemenea companiilor care îşi doresc să asigure un mediu de lucru sănătos pentru angajaţi şi să susţină bunăstarea acestora pe plan psihologic, precum şi dezvoltarea unui sistem eficient de gestionare a telemuncii care să promoveze un echilibru între muncă şi viaţa privată.

Wisemetry Research, agenţie de cercetare de piaţă din România, anunţă a doua serie de rezultate dintr-un studiu desfăşurat în perioada 30 octombrie - 4 noiembrie 2020, ce a avut ca scop evaluarea modului în care oamenii au gestionat provocările apărute în contextul închiderii şcolilor şi reluării telemuncii, sau munca în regim mixt - şi de acasă şi de la birou/ loc de muncă.

Oamenii muncesc mai mult atunci când lucrează de acasă

37% dintre respondenţii care au experimentat şi munca de la birou şi munca de la domiciliu/ regimul telemuncă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă. 35% spun că nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situaţii, iar cei mai puţini, 28%, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou.

Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt:

• Apar spontan mai multe activităţi ce trebuie rezolvate - 47%;

• Vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, şi de acasă - 42%;

• Preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare - 38%

• Întreruperi datorate membrilor familiei sau activităţilor casnice - 30%

Interesant este că în comparaţie cu bărbaţii, femeile se regăsesc în mai mare măsură în situaţia de a munci mai mult atunci când lucrează în regim telemuncă. Mai mult de atât, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activităţi domestice 78% sunt femei şi doar 22% sunt bărbaţi.

Întreruperile din timpul zilei pot impacta în mod real timpul alocat lucrului, prin fragmentarea fluxului de concentrare, sau pot genera percepţia că s-a muncit mai mult prin prisma faptului că duc la epuizare mentală şi la un efort sporit/ ritm alert de activitate pe parcursul zilei.

În comparaţie cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajaţi poate întreţine stări de anxietate şi poate îngreuna comunicarea între colegi.

Peste o treime dintre respondenţi consideră că sunt mai creativi atunci când muncesc de acasă, în timp ce un sfert apreciază că munca de la birou îi ajută să fie mai creativi. În plus, munca de acasă pare să încurajeze şi adoptarea unor obiceiuri de viaţă sănătoase, precum luarea mesei de prânz şi desfăşurarea activităţilor fizice/ sportive.

Pe de altă parte, 31% dintre angajaţi consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25% care se simt mai anxioşi atunci când muncesc de la birou.

Majoritatea sunt de părere că munca de la birou facilitează comunicarea între colegi: peste 50% dintre respondenţi comunică mai bine cu echipa atunci când lucrează de la birou, în timp ce mai mult de o treime consideră că pierd controlul asupra a ceea ce fac ceilalţi din echipă atunci când lucrează de acasă.

Telemunca are plusuri şi minusuri: poate spori nivelul de satisfacţie faţă de muncă, dar în acelaşi timp oamenii se pot confrunta cu sentimente de alienare în lipsa interacţiunii fizice cu ceilalţi şi dificultăţi în separarea vieţii personale de cea profesională

În primul rând trebuie menţionat că telemunca este o opţiune mai degrabă pentru anumite categorii de angajaţi, vorbim despre acei muncitori denumiţi white-collars (gulere albe).

"Printre avantajele telemuncii putem enumera şi flexibilitatea, oamenii îşi pot ajusta programul de lucru la propriile lor nevoi şi responsabilităţi/ circumstanţe personale, iar o astfel de personalizare poate spori satisfacţia resimţită faţă de muncă. Teoria schimbului social spune că un angajat mai satisfăcut de locul său de muncă va lucra mai eficient şi va depune voluntar mai mult efort pentru a-şi demonstra utilitatea. Faptul că 42% se străduiesc să demonstreze că lucrează eficient şi de acasă este un indiciu că oamenii vor să beneficieze în continuare de această flexibilitate - regim mixt de lucru, însă suplimentarea timpului alocat muncii este un semnal de alarmă pentru departamentele de HR, care ar trebui să monitorizeze atent bunăstarea angajaţilor în această perioadă şi să organizeze sesiuni online de team building pentru a menţine coeziunea echipei. Nu trebuie pierdut din vedere nici contextul atipic care a determinat migraţia spre telemuncă; proporţia respondenţilor care au declarat că au lucrat mai mult în ultima perioadă din teamă că îşi pot pierde locul de muncă a fost mai mică decât a celor care s-au aflat în alte situaţii - 8%, dar nu este de neglijat. În plus, este evident din date că munca domestică revine disproporţionat femeilor, care se găsesc în situaţia de a depune eforturi mari pentru a găsi un echilibru între sarcinile de la locul de muncă şi cele de familie" a spus Tania Chilin, sociolog şi consultant la Wisemetry Research.

Studiul a fost realizat online pe un eşantion de 1000 respondenţi. Dintre aceştia, 592 sunt activi în câmpul muncii şi au experimentat şi munca de la birou, şi telemunca/ lucrul de la domiciliu. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuţiei pe sexe, grupe de vârstă şi regiuni geografice, iar eroarea maximă de eşantionare este de ±3.1%. Pe langă informaţii despre tiparele de lucru în regim telemuncă versus munca de la birou/ sediu, studiul mai cuprinde şi date despre: