10.000 de ceferişti protestează în Capitală

• Organizaţiile sindicale din domeniul feroviar vor organiza, astăzi, o acţiune de protest la care şi-au anunţat participarea circa 10.000 de persoane şi care va avea loc în perimetrul Gara de Nord - Piaţa Victoriei

Sindicatele din căile ferate, care vor organiza un miting de protest, profită de absenţa ministrului Transporturilor, care este plecat la o conferinţă internaţională, pentru a arăta dezinteresul faţă de calea ferată, a declarat, ieri, Constantin Axinia, subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, informează Agerpres.

Constantin Axinia a explicat: "Începând de marţi, ministrul Radu Berceanu este plecat la o reuniune informală a miniştrilor de Transport din UE până pe 30 aprilie şi sindicatele au vrut să arate dezinteresul faţă de calea ferată. În ceea ce ne priveşte, noi le-am solicitat să ne trimită clar poziţii cu privire la reorganizarea căilor ferate, ceea ce nu au făcut. Au preferat să iasă cu cifra de 12.000 de oameni disponibilizaţi, deşi această măsură este ultima la care noi ne-am gândit, şi în niciun caz la numărul vehiculat".

Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, le-a cerut sindicatelor să amâne mitingul programat pentru astăzi, tocmai pentru a fi prezent în Bucureşti.

Axinia a anunţat că, în 2009, circa 3.781 de angajaţi ai căilor ferate vor fi trimişi acasă , ceea ce reprezintă circa 6% din totalul angajaţilor la cele trei companii de căi ferate.

Oficialul a declarat că, după aplicarea acestor mă­suri, reprezentanţii ministerului vor face o analiză şi, dacă bugetul de venituri şi cheltuieli al companiilor nu este echilibrat, atunci măsurile de restructurare vor continua.

"Am avut la dispoziţie două variante, fie să renunţăm la sporuri şi prime şi toţi salariaţii să aibă acelaşi nivel de salarizare, fie reducem cheltuielile cu 20% prin păstrarea salariilor şi a sporurilor din prezent, dar reducând numărul de salariaţi", a arătat Axinia.

Oficialul MTI a precizat că, în 2008, circa 80% din cheltuielile CFR SA au reprezentat cheltuielile cu salarii, iar la CFR Marfă şi CFR Călători aceste cheltuieli au ajuns la 64%, respectiv 50%.

Axinia a subliniat că CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, are datorii de circa un miliard de lei la furnizorii de electricitate, la care se adaugă 400 milioane de lei la bugetul de stat.

Oficialul a explicat: "Calea ferată a fost subfinanţată în ultimii ani şi, pentru a ieşi din această situaţie, trebuie luate măsuri, care vor afecta atât salariaţii, prin reducerea acestor sporuri şi prime, dar şi conducerile companiilor, directorii urmând să renunţe şi ei la sporuri. Nu trebuie să uităm de scăderea traficului la marfă şi călă­tori în urma crizei, ceea ce arată necesitatea restructurării căii ferate".

Amintim că, în prima etapă, ministerul a propus reducerea fondului de salarii cu până la 20%, prin diminuarea semnificativă a numărului de personal, astfel încât peste 12.000 de salariaţi ai CFR urmau să-şi piardă slujbele.

Potrivit propunerii MTI, personalul CFR SA urma să se reducă cu 3.536 salariaţi, CFR Călători trebuia să disponibilizeze 2.545 de salariaţi, iar CFR Marfă 5.949 de salariaţi.

De asemenea, erau anunţate reduceri de personal la Societatea de Administrare Active Feroviare, la Societatea Feroviară de Turism, Autoritatea Feroviară Ro­mână şi Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară.

Reorganizarea companiilor de căi ferate din Româ­nia presupune şi încheierea unui contract colectiv de muncă pe 2009, care prevede reducerea cu cinci puncte procentuale a indemnizaţiilor de conducere, reducerea sporului pentru condiţii grele de muncă feroviară cu cuantumul sporului pentru condiţii de muncă feroviară (7%).

De asemenea, vor fi suspendate sporul pentru utilizarea cel puţin a unei limbi străine (10%), premierile pentru Ziua Ceferiştilor, precum şi ajutoarele materiale pentru sărbătorile de Paşti şi de Crăciun.

A doua etapă a programului de restructurare presupune asimilarea filialelor de către societatea din care au provenit, în timp ce a treia etapă prevede majorarea capitalului CFR SA cu valoarea datoriilor la bugetul de stat şi a celor aferente consumului de energie electrică.