2,3 miliarde euro pentru susţinerea IMM-urilor din Uniunea Europeană

Comisia Europeană (CE) lansează, în perioada de programare 2014 - 2020, programul COSME, al cărui scop este să susţină competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi să stimuleze antreprenoriatul la nivelul Uniunii Europene. Valoarea acestuia este de 2,3 miliarde euro, potrivit reprezentanţilor CE.

COSME este succesorul Programului-cadru pentru Competitivitate şi Inovare (CIP), care a funcţionat în perioada 2007 - 2014 şi a avut un buget de 3,621 miliarde euro.

Noul program are patru direcţii de acţiune, potrivit Comisiei Europene, şi anume îmbunătăţirea accesului la finanţare al IMM-urilor, creşterea accesului la pieţe al acestora, susţinerea antreprenorilor şi crearea unor condiţii mai favorabile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri.

Sporirea accesului la finanţare al companiilor mici şi medii ar urma să se realizeze prin intermediul a două instrumente: o facilitate de garantare a creditelor şi o facilitate de investiţii, arată reprezentanţii CE.

Facilitatea de garantare a creditelor presupune furnizarea, prin COSME, de garanţii şi contragaranţii intermediarilor financiari, de tipul băncilor, firmelor de leasing sau a fondurilor de garantare, şi are şi o componentă de securitizare a portofoliilor de împrumuturi.

Oficialii Comisiei Europene susţin că, prin intermediul acestui program, vor putea accesa credite sau servicii de leasing întreprinderi care, altfel, nu s-ar califica, precizând că numărul IMM-urilor care au obţinut finanţare, datorită CIP, depăşeşte 240.000.

Prin intermediul facilităţii de investiţii, COSME ar urma să plaseze bani în fonduri care oferă capital de risc sau finanţare de tip mezanin (n.r. o formă hibridă de credit convertibil în acţiuni, utilizată, în general, pentru finanţarea dezvoltării, organice sau prin achiziţii, a companiilor).

Principalii beneficiari ai acestei facilităţi vor fi, potrivit sursei citate, IMM-urile aflate în dezvoltare, în special cele cu operaţiuni transfrontaliere, fondurile urmând să fie alocate pe baze economice de către administratori.

Investiţiile de acest tip realizate cu contribuţia CIP au fost de 2,3 miliarde euro.

IMM-urile pot să apeleze la COSME şi pentru a accesa serviciile Enterprise Europe Network (EEN), reţeaua de susţinere a dezvoltării afacerilor finanţată de Uniunea Europeană, în vederea intrării pe alte pieţe, atât din spaţiul comunitar, cât şi din afara acestuia.

Doar 25% dintre companiile de talie mică sau medie din UE exportă în afara ţării lor de origine şi doar 13% în afara uniunii, potrivit Fulviei Raffaelli, director adjunct al diviziei de susţinere a companiilor din cadrul Direcţiei Generale pentru Întreprinderi şi Industrie (DG ENTR) a Comisiei Europene.

Serviciile EEN sunt disponibile în mod gratuit, precizează oficialii comisiei.

Acestea includ informarea cu privire la legislaţia UE şi participarea la programele comunitare, asistenţă pentru găsirea unui partener de afaceri în afara ţării de origine (fie din UE, fie din afara sa), consultanţă pentru atragerea de finanţare europeană, susţinere pentru transferul de tehnologie şi inovaţie, precum şi obţinerea poziţiei IMM-urilor cu privire la legislaţia comunitară, conform CE.

COSME intenţionează să finanţeze şi birouri de informare cu privire la protecţia proprietăţii intelectuale în China, ASEAN şi Mercosur. Biroul pentru China este complet funcţional, în prezent, ca urmare a finanţării prin CIP, precizează reprezentanţii Comisiei.

În ceea ce priveşte susţinerea antreprenoriatului, COSME ar urma să finanţeze planul de acţiune Antreprenoriat 2020, care include dezvoltarea educaţiei antreprenoriale, îmbunătăţirea mediului de afaceri, din punct de vedere fiscal, juridic şi al programelor de sprijin a companiilor, şi furnizarea de modele de reuşită şi mentorat anumitor grupuri, precum cele ale antreprenorilor femei, tineri sau vârstnici.

Comisia Europeană are, deja, în funcţiune o serie de astfel de programe, precum Reţeaua Europeană de Mentori pentru Femeile Antreprenor şi Programul Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, aminteşte instituţia.

Cel de al patrulea obiectiv al COSME, crearea unor condiţii mai favorabile pentru înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor, are patru direcţii de acţiune.

Acestea sunt reducerea poverii administrative şi de reglementare, identificarea şi schimbul de bune practici de susţinere a IMM-urilor între statele membre, dezvoltarea de instrumente analitice care să fie folosite pentru îmbunătăţirea politicilor, respectiv acţiuni îndreptate către anumite sectoare, precum cel al turismului, explică reprezentanţii CE.

• Florin Jianu: "Iniţiativa antreprenorială din România nu este la nivelul la care mi-aş dori să fie"

Prezent la evenimentul de informare cu privire la COSME, Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, a declarat că iniţiativa antreprenorială din ţara noastră nu este la nivelul pe care şi l-ar dori. Domnia sa şi-a exprimat speranţa că, pe viitor, tot mai mulţi tineri vor dori să îşi creeze propria afacere, precizând că programul SRL-D, destinat acestora, a permis, de la apariţie, crearea a 13.000 de companii şi a 24.000 locuri de muncă.

Ministrul a menţionat că 90% din companiile autohtone au statut de microîntreprindere, 9,7%, de IMM-uri, iar restul sunt companii mari.

"Avem prea multe microîntreprinderi şi prea puţine IMM-uri, motiv pentru care trebuie să ajutăm cât mai multe firme să crească şi să treacă din prima categorie în cea de a doua", a subliniat Florin Jianu.

La rândul său, Fulvia Raffaelli a menţionat că doar 37% dintre europeni doresc să fie proprii lor şefi, faţă de 55% dintre cetăţenii SUA şi 71% dintre cei ai Chinei.

Florin Jianu a mai precizat că IMM-urile vor putea să acceseze şi fonduri disponibile prin Orizont 2020, programul de susţinere a activităţii de cercetare şi dezvoltare al UE, valabil pentru perioada 2014 - 2020 şi a cărui valoare se ridică la 80 miliarde euro.

Programul COSME este lansat în contextul în care accesul la finanţare al IMM-urilor, în special la cea bancară, este restrâns la nivel european.

Un studiu recent al PwC susţine că băncile au tot mai puţini bani pentru creditarea firmelor mici şi medii şi estimează că situaţia va mai dura cel puţin cinci ani.

În ţara noastră, reprezentanţii IMM-urilor reclamă, de mai mulţi ani, faptul că băncile le acordă foarte puţine împrumuturi, comparativ cu nevoile lor, în timp ce oficialii instituţiilor de credit invocă lipsa cererii eligibile, cauzată, în special, de slaba capitalizare a companiilor româneşti.

În aceste condiţii, se pare că liniile de finanţare pe care instituţii precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le-au acordat mai multor bănci prezente pe plan local a contribuit prea puţin la sporirea accesului la credite al IMM-urilor.

Rămâne de văzut care sunt şansele unei reveniri a creditării companiilor în acest an şi dacă băncile vor reuşi să beneficieze de o eventuală creştere economică notabilă, aşa cum a fost cea de anul trecut şi cum se anunţă şi pentru 2014.

În 2013, avansul de 3,5% al PIB nu a putut să oprească reducerea creditului către sectorul neguvernamental, o explicaţie pentru această situaţie fiind, potrivit bancherilor, faptul că instituţiile pe care le conduc sunt foarte puţin expuse pe cele două sectoare care au generat creşterea, respectiv exporturile, care sunt realizate, cu precădere, de multinaţionale, care preferă finanţarea de la bănci străine sau de pe pieţele de capital, datorită costurilor mai mici, şi agricultura, care este văzută ca fiind riscantă.

Având în vedere că exporturile se anunţă, şi în acest an, principalul motor al economiei, iar exportatorii vor fi, cel mai probabil, tot companii din grupuri internaţionale, IMM-urile par speranţa băncilor pentru creşterea organică a portofoliilor de credite.