315 MILIARDE DE EURO - FONDUL EUROPEAN PENTRU INVESTIŢII STRATEGICE "«Planul Juncker» favorizează statele cele mai dezvoltate"

Reporter: Cum credeţi că poate România să atragă cât mai mulţi bani din Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS)?

Victor Negrescu: Pe această temă am avut mai multe intervenţii în Parlamentul European, în care am atras atenţia asupra inechităţii care caracterizează "Planul Juncker" şi faptul că va dezavantaja statele care au aderat recent la UE, precum România. Cea mai mare problemă este că "Planul Juncker", în formula actuală, se bazează pe o construcţie injustă: deşi toate statele contribuie financiar la acest plan, şansele de finanţare a proiectelor sunt inegale, favorizând tocmai statele cele mai dezvoltate, care au o capacitate mai ridicată de cofinanţare.

Eu consider ca România nu are de câştigat prea mult de pe urma acestui plan, aşa cum este schiţat în acest moment. De aceea, am propus deja modificarea Regulamentului privind FEIS - care se află în discuţie în Parlamentul European -, astfel încât statele participante să fie tratate cât mai echitabil. Mi-am propus introducerea mai multor amendamente la proiectul de regulament, pentru ca Planul Juncker să devină un instrument care să ajute România şi în special regiunile din Europa care au nevoie de dezvoltare.

Suplimentar, consider că la nivelul Guvernului României trebuie să se constituie o echipă responsabilă de accesare a fondurilor disponibile prin Planul Juncker care să faciliteze, printr-o cofinanţare guvernamentală, implementarea proiectelor de dezvoltare strategică a ţării noastre. În acest sens, unul dintre amendamentele propuse va permite oricărui stat membru să dezvolte un Fond naţional pentru Investiţii Strategice, care să gestioneze implementarea acestui plan european de dezvoltare şi prin care să se asigure că fiecare stat va beneficia de pe urma resurselor existente.

Reporter: Care este stadiul iniţiativei dvs. privind deschiderea unei reprezentanţe a Transilvaniei şi Banatului la Bruxelles, dar şi Ambasadei Moţilor?

Victor Negrescu: Iniţiativa reprezentării pe lângă Uniunea Europeană a Transilvaniei şi Banatului porneşte de la convingerea că promovarea regională poate aduce foarte multe beneficii de imagine României. Provinciile din Polonia, land-urile din Germania sau regiunile din Spania sunt prezente la Bruxelles pentru a promova oportunităţile economice, turistice şi de investiţii. Identitatea regională oferă multe posibilităţi de dezvoltare şi se înscrie în linia cooperării zonale existente la nivel european.

În cadrul acestei delegaţii regionale a Transilvaniei şi Banatului vor activa mai multe structuri zonale de promovare, destinate să susţină o serie de branduri locale. Una dintre aceste iniţiative este cea legată de Ambasada Moţilor, sau mai exact, a Munţilor Apuseni. Este vorba de o propunere comună, a mea şi a domnului deputat Ioan Dîrzu, prin intermediul căreia putem să strângem legătura între această regiune istorică, bogată cultural, turistic şi economic, cu restul Europei.

Delegaţia Transilvaniei şi Banatului va fi lansată în luna aprilie a acestui an la Bruxelles, în cadrul unui eveniment destinat să promoveze întreaga regiune.

Reporter: Aţi întâmpinat piedici din partea altor politicieni privind inaugurarea Ambasadei Moţilor şi a unei reprezentanţe a Transilvaniei şi Banatului la Bruxelles? Nu poate fi percepută această iniţiativă ca un posibil pas spre proiectul UDMR privind autonomia?

Victor Negrescu: Sub nici o formă nu trebuie să transformăm o iniţiativă pozitivă, legată în primul rând de economie şi turism, într-o dezbatere cu tentă politică, eventual pe teme secesioniste. Delegaţia Transilvaniei şi Banatului nu va fi o organizaţie cu atribuţii administrative în ceea ce priveşte România. Delegaţia va fi un grup bine determinat de oameni, care lucrează pentru a promova interesele economice ale regiunii direct la Bruxelles, prezentând acolo oportunităţile de investiţii din regiunea lor şi contribuind, înainte de orice, la promovarea imaginii României, dar şi a dezvoltării economiei românesti.

Oricine ar folosi ocazia deschiderii Delegaţiei Transilvaniei şi Banatului la Bruxelles în scopuri politicianiste ar da dovadă nu numai de ignoranţă, dar şi de rea voinţă. Până în acest moment, nu am nici o cunoştinţă că astfel de persoane ar exista şi nu am întâmpinat piedici de nici un fel, poate şi pentru că, pentru prima dată, nu este vorba despre un proiect de autonomie şi pentru că nu este o iniţiativă a UDMR.

În acest sens, putem să ne uităm la modelele de promovare regională din ţările europene mai dezvoltate. Spre exemplu, Provincia Silesia din Polonia, Regiunea Extremadura din Spania sau Land-ul Baden-Wurttemberg sunt doar câteva exemple de zone din Europa care au o reprezentanţă permanentă la Bruxelles şi care au putut beneficia în ultimii ani de oportunităţile oferite de o bună colaborare cu instituţiile europene. În consecinţă, consider că iniţiativa noastră reprezintă o contrapondere la mesajul autonomist şi arată încă o dată faptul că Transilvania şi Banatul sunt parte integrantă a României şi că statul român este unitar şi indivizibil.

Reporter: Cum credeţi că autorităţile ar putea să promoveze mai eficient, în străinătate, potenţialul turistic şi economic al acestor zone? Dar al României?

Victor Negrescu: Ţara noastră are un foarte mare potenţial economic şi turistic. În ultimii ani s-au înregistrat schimbări în bine, generate mai ales de deblocarea liniilor de finanţare europeană. Fondurile europene constituie, în acest sens, soluţia pentru a sprijini investitorii români, dar şi străini.

În al doilea rând este nevoie de o reţea modernă de transport.

Master Planul de transport realizat împreună cu Comisia Europeană specifică exact priorităţile din dezvoltarea infrastructurii pe următorii 15 ani. În final, pentru o bună promovare este nevoie de identificarea unor linii clare de demarcaţie, care să ilustreze avantajul competiţional şi competitiv oferit de România în raport cu alte state. Un punct forte poate fi reprezentat de diversitatea şi avantajele oferite de fiecare regiune istorică a României. În acest sens, este important să scoatem în evidenţă, printr-o nouă strategie de promovare externă a României, oferta noastră turistică şi economică, folosind însă toate resursele pe care le avem la dispoziţie, de la diaspora românească până la instrumentele administrative existente prin misiunile diplomatice şi economice, pe care încă le folosim, în opinia, mea insuficient.

Reporter: Aveţi în vedere atragerea de fonduri europene pentru zona Transilvaniei? Concret, cum intenţionaţi să ajutaţi aceste zone să atragă investiţii?

Victor Negrescu: De la începutul mandatului meu, am observat că România pierde o şansă foarte mare de a accesa fonduri europene direct de la Bruxelles. Delegaţia Transilvaniei şi Banatului este în sine o interfaţă, prin care românii să poată să aibă un contact mai direct cu instituţiile europene care gestionează fonduri de miliarde de euro, pe care mediul privat sau sistemul public le pot accesa.

Un proiect pe care mă bucur că l-am definitivat de curând este platforma Granturieuropene.ro. În esenţă, pe această platformă cei interesaţi pot găsi toate liniile de finanţare deschide şi gestionate de instituţiile europene, pot accesa aceste informaţii şi pot depune proiecte de finanţare în cazul în care acestea sunt eligibile. Avem disponibile în jur de 35 de miliarde de euro anual prin granturi europene, împărţite în 800 de programe distincte. Îi invit pe toţi cei interesaţi, prin intermediul dumneavoastră să descopere pe www.granturieuropene.ro soluţii de finanţare direct la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, birourile mele parlamentare, deschise acum în toate regiunile României, dar şi Delegaţia regională, de îndată ce va fi lansată, sunt la dispoziţia celor care au nevoie de ajutor şi informaţii în acest sens.

"Am propus finanţarea din bugetul UE a unei Garanţii Europene de Sănătate"

Reporter: Care este stadiul Proiectului Pilot - Accesul la Sănătate pentru persoanele din mediul rural?

Victor Negrescu: Sănătatea este o prioritate pentru mine. Fără servicii de sănătate performante, o societate cu greu se poate dezvolta.

În consecinţă, m-am luptat în primele şase luni de mandat pentru a genera rezultate concrete în acest domeniu şi am obţinut foarte rapid aprobarea Comisiei Europene pentru un proiect pilot destinat îmbunătăţirii serviciilor medicale în mediul rural. Proiectul a primit cel mai mare calificativ din partea CE şi a fost aprobat de plenul Parlamentul European pentru a fi implementat în perioada 2015-2016. Sunt convins că acest proiect constituie un prim pas în implementarea unor măsuri menite să susţină sistemul medical în mediul rural, fiind, de altfel, selectat din peste 500 de proiecte depuse de alţi europarlamentari. Este pentru prima dată când un europarlamentar român obţine singur aprobarea pentru un astfel de proiect.

Proiectul-pilot se află în prezent în faza iniţială, în care, prin consultarea experţilor, se vor selecta măsurile care pot îmbunătăţii serviciile medicale din mediu rural pentru ca ulterior să fie implementate în trei comunităţi. Dacă proiectul va avea rezultate, va genera ulterior o acţiune pregătitoare în valoare de 3 milioane de euro, ce sper să convingă Uniunea Europeană să dezvolte pentru prima dată o linie de finanţare europeană dedicată pentru sănătate din mediu rural.

Mai mult, în domeniul sănătăţii am propus finanţarea din bugetul UE a unei Garanţii Europene de Sănătate, proiect care va facilita accesul la servicii de sănătate pentru cetăţenii europeni, indiferent de statul din care provin. Este un alt proiect la care ţin foarte mult şi pentru care voi insista să fie inclus în următorul Buget al UE. Semnalele sunt pozitive şi cred că vom putea vorbi despre finanţarea concretă a acestui proiect din 2016.

Reporter: Care consideraţi că sunt cele mai importante iniţiative care vă aparţin, din Parlamentul European?

Victor Negrescu: Pe această listă intră, cu siguranţă, proiectul-pilot în valoare de 1 milion de euro, privind accesul la servicii performante de sănătate pentru persoanele din mediul rural. Această iniţiativă, dublată de Garanţia Europeană pentru Sănătate, reprezintă una din liniile mele principale de activitate.

O altă realizare importantă este raportul Comisiei de Bugete pentru sprijinirea de către Uniunea Europeană a celor peste 1.000 de foşti salariaţi disponibilizaţi de compania Mechel, pentru care am fost raportor din partea grupului S&D. România primeşte 3,5 milioane de euro pentru dezvoltarea de proiecte de inserţie profesională şi atragerea de noi investiţii. Muncitorii din Câmpia Turzii trebuie să aibă parte de cele mai bune condiţii pentru reintegrarea pe piaţa forţei de muncă, iar cele peste 3,5 milioane de euro servesc exclusiv acestui scop.

În acelaşi timp, pot să spun că, fiind un europarlamentar tânăr, dar şi care a trăit aproape 9 ani în străinătate, am energia şi motivaţia necesară să mă lupt pentru România la Bruxelles. Dacă studiaţi activitatea mea parlamentară, veţi observa că în interpelările frecvente pe care le adresez Comisiei Europene, dar şi în poziţiile pe care le exprim în comisiile parlamentare sau în Plen sunt foarte atent la toate situaţiile în care România sau românii ar putea fi nedreptăţiţi şi reacţionez de fiecare dată cu fermitate. Reacţiile mele la nedreptatea care se face României privind aderarea la Schengen sau condamnarea publică a cazurilor de discriminare şi xenofobie manifestate de oficiali străini sunt doar câteva exemple din activitatea mea recurentă. De altfel, am şi depus, împreună cu deputatul Andrei Dolineaschi, o petiţie la Parlamentul European, semnată de peste 20.000 de români, prin care solicităm un tratament egal pentru cetăţenii noştrii la nivel european. Cred că este o prioritate pentru orice europarlamentar să lupte pentru drepturile românilor în străinătate.

Un alt aspect important este faptul că am fost nominalizat la MEP Awards pentru titlul de cel mai bun europarlamentar la categoria Agenda Digitală. Un internet sigur şi liber este o direcţie de acţiune pe care o susţin în activitatea mea parlamentară. În acest sens, am propus deja intrarea în stadiu de proiect a unui calendar de acţiune care să urmărească informarea consumatorilor; sprijinirea şi protecţia inovaţiei şi blocarea distribuţiei produselor copiate. Este imperativ ca Europa să-şi menţină investiţiile în Cercetare şi Inovare, tocmai de aceea m-am opus tăierii de fonduri de pe acest titlu de cheltuieli din bugetul UE pe anul curent. Voi continua, de asemenea, să sprijin cum pot din Parlamentul European activitatea de cercetare şi inovarea, pentru că, în primul rând, cred că România, prin platforma de la ELI Măgurele, dar şi prin alte nuclee, poate să redevină un lider regional în cercetare.

Reporter: Aveţi în vedere să organizaţi în România întâlnirile anuale între membrii tineri ai Parlamentului European şi cei ai parlamentelor naţionale din toate statele membre ale UE?

Victor Negrescu: În primul rând, cred că trebuie să le spunem cititorilor mai multe despre această idee.

La începutul acestui an, am iniţiat, alături de colegii mai tineri din S&D, un grup numit S&D40, din care fac parte 42 de europarlamentari sub 40 de ani din toată Europa. Prin intermediul acestei reţele, încercăm să sprijinim ideile şi iniţiativele europarlamentarilor tineri, pe care ulterior să le promovăm prin intermediul Grupului Social Democrat în Parlament. Iniţiativa a fost primită foarte bine de liderul Grupului S&D, domnul Gianni Pittella, şi bineînţeles că am primit foarte multe încurajări şi aprecieri şi din partea Partidului Socialiştilor Europeni pentru acestă idee. La nivelul Parlamentului European, funcţionează, de asemenea, un grup similar, denumit EU40, care cuprinde tineri europarlamentari din toate grupurile politice. Sunt, de altfel, singurul europarlamentar român care este în conducerea acestei reţele parlamentare extrem de importante.

Văzând faptul că se naşte o nouă generaţie de politicieni europeni, oameni tineri care vin pentru prima oară în Parlamentul European şi încearcă să schimbe ceva, sunt foarte activi şi doritori de schimbare, am spus că ar fi o iniţiativă de succes organizarea unor întâlniri între toţi tinerii politicieni din legislativele statelor membre. Am primit, în acest sens, acordul din partea preşedintelui Parlamentului European, domnul Martin Schulz, pentru a organiza în acest an un Forum European al Tinerilor Parlamentari din toată Europa. Sunt convins că, indiferent de apartenenţa politică, putem să generăm măsuri care să ajute la dezvoltarea Europei şi în mod special a României. De altfel, mi-am fixat drept prioritate ca o parte din aceste întâlniri să fie organizate în ţara noastră.

Reporter: Care credeţi că este şansa social-democraţiei în Europa? Dar în România?

Victor Negrescu: În continuare cred că este necesară menţinerea unităţii stângii româneşti pe scena politică cu un singur partid social democrat. Iar acest partid este PSD, de altfel singurul partid românesc care şi-a menţinut o legătură coerentă cu electoratul lui de-a lungul întregii sale istorii. Cred în viitorul PSD şi cred că, prin câţiva paşi fermi de reformare, poate să devină acel partid modern de stânga pe care ni-l dorim.

PSD este cel mai mare partid din România şi pot să spun, în calitate de preşedinte-coordonator naţional al PES activists România (reţeaua membrilor şi simpatizanţilor PSD interesaţi în dezbaterea pe teme europene), că are foarte multe resurse umane de calitate, care pot să contribuie la dezvoltarea României. Spre exemplu PES, activists România are peste 7000 de membri la nivel naţional, ceea ce demonstrează din nou faptul că stânga românească este principala forţă pro-europeană din România.

Un alt punct important priveşte interacţiunea cu societatea civilă şi intelectualitatea de stânga. Un instrument care poate fi folosit pentru realizarea acestui obiectiv sunt fundaţiile politice de stânga, care trebuie sprijinite şi stimulate.

La nivel european, familia stângii trebuie să fie unită şi să continue să promoveze un model diferit de cel al popularilor europeni, un model economic care presupune crearea de noi locuri de muncă şi creştere economică. Dreapta şi popularii europeni continuă să promoveze mesajele pro-austeritate, şi ar fi un dezastru ca aceste politici să fie re-legitimate, după ce şi-au dovedit eşecul, inclusiv în România.

Ceea ce s-a întâmplat la noi poate servi oricând drept studiu de caz - austeritatea a generat şomaj, sărăcie, a distrus IMM-uri, a tăiat salarii şi pensii şi a afectat capacitatea de dezvoltare a României. Guvernul cu viziune de stânga venit în 2012 a reuşit să relanseze economia şi să facă reparaţii sociale în acelaşi timp şi iată că, 3 ani mai târziu, economia continuă să crească.

Reporter: Mulţumesc!