365 DE ZILE DE RĂZBOI Un an de război: daune gestionabile pentru Rusia

La un an de la izbucnirea războiului ruso-ucrainean, respectiv de la impunerea primului pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, daunele par gestionabile pentru Rusia, cel puţin deocamdată.

Rusia a evitat o scădere economică semnificativă în 2022, Serviciul Federal de Statistică (Rosstat) anunţând recent că economia ţării a scăzut cu 2,1% anul trecut, comparativ cu 2021. În septembrie, Ministerul Dezvoltării Economice de la Moscova anticipa un declin al PIB de 2,9%, după ce Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF) preconiza un declin de 15%, banca americană de investiţii JP Morgan Chase & Co. - de 12%, iar tehnocraţii ruşi avertizau în privat că este posibilă o scădere de 30%.

Pe pieţele financiare globale, Rusia este puţin importantă, în condiţiile în care Moscova a urmărit să reducă dependenţa economiei ruse de acestea prin împrumuturi rare. Potrivit globaleurope.eu, Rusia avea o cotă de numai 0,5-1% pe pieţele financiare şi bancare globale în februarie 2022. Chiar şi în ce priveşte băncile din Europa de Est specializate la nivel regional, în ţări UE precum Austria, Italia sau Franţa, expunerea Rusiei a fost mai mică de 10% (din afacerile est-europene ale acestora). Astfel, Rusia nu avea o importanţă sistemică pentru piaţa financiară globală.

Totodată, analizele internaţionale arată că nu există vreun semn de criză sistemică în domeniul bancar al Rusiei. La scurt timp după punerea în aplicare a sancţiunilor financiare, a fost înregistrată o pierdere masivă (în principal din cauza pierderilor din instrumente derivate şi din hedgingul valutar), dar aceasta a fost compensată în cursul anului.

• Rubla - moneda cu cea mai bună evoluţie de pe piaţa emergentă, în 2022

Banca centrală de la Moscova a reuşit să stabilizeze cursul de schimb al rublei anul trecut şi, în mod paradoxal, rubla a fost moneda cu cea mai bună evoluţie de pe piaţa emergentă, în 2022. În opinia specialiştilor, performanţa sa solidă din ultimul an ar trebui să contribuie la înregistrarea unei inflaţii cu o singură cifră în 2023, în Rusia. De fapt, inflaţia din Rusia, în 2023, ar putea fi chiar mai mică decât în multe ţări din zona euro, deoarece banca centrală a reacţionat deja. Ratele dobânzilor-cheie sunt acum mai mici decât în perioada anterioară războiului.

Intrările de capital din exporturile de mărfuri au contribuit, de asemenea, la stabilizarea rublei şi a economiei ruse, potrivit globaleurope.eu. Rusia a înregistrat chiar şi o balanţă comercială record şi excedent de cont curent pentru 2022. Exporturile de mărfuri au fost facilitate de faptul că Rusia poate acum (la începutul anului 2023) să-şi deconteze aproape 50% din exporturi în alte valute decât euro şi dolar, parţial şi în ruble.

• CREA: Moscova pierde aproximativ 175 de milioane de dolari pe zi din exporturile de combustibili fosili

De la momentul la care UE a interzis importurile de petrol rusesc pe mare, la începutul lunii decembrie, preţul ţiţeiului a scăzut semnificativ. Interdicţia a fost implementată alături de plafonarea preţului petrolului rusesc, convenită de marile economii ale lumii.

Conform unui studiu al Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), Moscova pierde aproximativ 175 de milioane de dolari pe zi din exporturile de combustibili fosili din cauza măsurilor impuse de Occident.

Totuşi, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) arată că producţia şi exporturile de petrol ruseşti s-au menţinut "mult mai bine decât arătau aşteptările", în condiţiile în care Moscova a reuşit să redirecţioneze o mare parte din ţiţeiul care era livrat anterior în Europa către noi pieţe din Asia.

China, India şi Turcia, în special, şi-au intensificat achiziţiile de profil din Rusia.

Pe segmentul gazelor, în urma sancţiunilor, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat "tentative directe" din partea Occidentului de a "obstrucţiona dezvoltarea" companiei Gazprom.

Exporturile ruseşti de gaze au scăzut cu 25,1% în 2022, potrivit cifrelor oficiale. Uniunea Europeană, cândva cel mai important client al Gazprom, şi-a redus drastic importurile în ultimul an, ceea ce a generat reducerea veniturilor bugetare ale Rusiei.

În concluzie, potrivit indicatorilor-cheie precum PIB, inflaţie, curs de schimb sau stabilitatea pieţei financiare/a sectorului bancar, sancţiunile impuse de Occident nu au aruncat până acum Rusia într-o criză substanţială. Dar, o analiză recentă lansată de Bloomberg anticipa că o reală criză a ţării va fi resimţită abia în anii următori, iar economia pe care Putin voia, odinioară, să o facă una dintre primele cinci din lume, este pe cale să piardă 190 de miliarde de dolari din PIB până în 2026, faţă de nivelul de dinainte de război.

Conform aşteptărilor, PIB-ul Rusiei va scădea cu 2,3% în 2023, în scenariul cel mai optimist, respectiv cu 5,6% în scenariul cel mai pesimist.

• Europa nu a intrat în colaps, dar a fost lovită de o criză a energiei

La jumătatea anului 2022, mulţi analişti prognozau un colaps economic european din cauza crizei de energie, a creşterii preţurilor şi a incertitudinii crescute. Cu toate acestea, conform estimărilor Comisiei Europene, creşterea economică în 2022 a depăşit 3%, iar producţia industrială a scăzut mult mai puţin decât se aştepta.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), în 2022, Europa a cunoscut o criză energetică dramatică din cauza transformării gazului natural, de către Rusia, într-o "armă". În aceste condiţii, Uniunea Europeană a trebuit să facă eforturi pentru a asigura necesarul, inclusiv extinderea perioadelor de utilizare a centralelor electrice pe cărbune şi a celor nucleare, creşterea utilizării de GNL.

Europenii au simţit impactul creşterii preţurilor energiei. Preţurile gazelor au depăşit 300 de euro pe megawatt oră (MWH) în august, pe piaţa spot olandeză (TTF), comparativ cu aproximativ 20 de euro pe MWh în 2020.

Dar, Uniunea Europeană a răspuns prin lansarea Planului REPowerEu, un cadru care le-a permis ţărilor să ia măsuri pe termen scurt pentru atenuarea dificultăţilor gospodăriilor şi companiilor. De asemenea, a aplicat embargoul asupra cărbunelui şi petrolului rus, respectiv un plafon de preţ pentru exporturile de petrol ruseşti. Ţările europene au fost, de asemenea, capabile să îşi diversifice sursele de achiziţie a energiei şi au accelerat implementarea producţiei de energie regenerabilă. De exemplu, noile instalaţii de energie solară din UE au crescut cu 47% în 2022, echivalent cu necesarul de energie pentru 12,4 milioane de case europene.

Cu toate acestea, analiştii anticipează că Europa va avea an un 2023 dificil. În esenţă, deconectate de la energia rusă, unele ţări europene pot cădea în recesiune tehnică, iar inflaţia va continua, cel mai probabil, să crească. Unele voci spun că economiile europene vor trece restul iernii 2023 cu rezerve suficiente pentru a evita o criză de energie, mai ales dacă temperaturile sunt blânde, dar probleme pot apărea în iarna lui 2024.

În scenariul de bază, Fondul Monetar Internaţional estimează că expansiunea economică va fi aproape de 1% atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, în 2023, ceea ce înseamnă că ar fi evitată o recesiune.

• Economia Ucrainei, în cel mai puternic declin din ultimii 30 de ani

PIB-ul Ucrainei a scăzut cu 30,4% în 2022, acesta fiind cel mai puternic declin anual din ultimii peste 30 de ani, generat de războiul cu Rusia.

Luna trecută, ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, spunea că economia ucraineană a suferit cele mai mari pierderi de la câştigarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în 1991, deşi declinul a fost mai redus decât se estima iniţial. Atunci, domnia sa a menţionat:

Oficialul ucrainean a adăugat că atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice vor continua să pună presiune asupra activităţii economice şi a încrederii populaţiei.

Economia Ucrainei este dependentă de exporturi, dar acestea au scăzut de la invazia Rusiei, în 24 februarie 2022. Ministerul Economiei de la Kiev a informat, în ianuarie, că exporturile Ucrainei au scăzut cu 35% ca valoare în 2022, faţă de 2021, iar volumele fizice - cu 38,4%.

Ucraina este un important producător şi exportator mondial de cereale. Exporturile sale de cereale au scăzut brusc după invazie, unele porturi maritime fiind blocate de Rusia, dar totuşi au reprezentat cea mai mare parte a exporturilor ţării în 2022.

Ajutorul extern va rămâne de o importanţă critică pentru stabilitatea financiară şi economia Ucrainei. Oficialii guvernamentali spun că Ucraina a primit aproximativ 31 de miliarde de dolari în granturi şi împrumuturi străine în 2022.

Deficitul bugetar al ţării este planificat la 38 de miliarde de dolari în 2023, iar guvernul intenţionează să-l acopere cu ajutor extern, potrivit Reuters.

C onform Dragon Capital, economia Ucrainei va scădea cu 5% în acest an. PIB-ul Ucrainei a crescut cu 3,4% în 2021.