6 TRILIOANE DE DOLARI Averea miliardarilor, la maximul ultimului secol

Averea miliardarilor lumii a ajuns la 6.000 de miliarde de dolari, maximul ultimului secol, o asemenea concentraţie a bogăţiei nemaifiind întâlnită de pe vremea de glorie a familiilor Carnegie, Rockefeller şi Vanderbilt, la începutul secolului al XX-lea, potrivit The Guardian.

Miliardarii şi-au majorat averea cumulată la nivel global cu aproape 20% anul trecut, până la un record de 6 trilioane de dolari (4.500 de miliarde de lire sterline) - mai mult decât dublul PIB-ului realizat de Marea Britanie. Există acum 1.542 de miliardari în dolari în întreaga lume, potrivit unui raport UBS/PwC, citat de publicaţia britanică.

Josef Stadler, autorul principal al raportului, a declarat că clienţii săi miliardari sunt preocupaţi de faptul că creşterea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci ar putea duce la un declin.

Stadler explică: "Suntem într-un punct de inflexiune. Concentrarea bogăţiei este la fel de ridicată ca în 1905, iar miliardarii sunt îngrijoraţi. Problema este puterea de multiplicare, care face ca banii mari să fie şi mai mari şi întrebarea este în ce măsură este viabil acest lucru şi în ce moment va interveni societatea şi va reacţiona advers".

Fondul Monetar Internaţional a afirmat recent că guvernele occidentale ar trebui să forţeze primii 1% dintre persoanele cu venituri mari să plătească mai mult ca impozite, pentru a încerca să reducă nivelurile periculoase de inegalitate.

Unii dintre miliardari, precum Bill Gates, Warren Buffet sau Michael Bloomberg, s-au angajat să îşi doneze averile. Unii susţin că, prin aceste donaţii, miliardarii obţin scăderea taxelor şi impozitelor.

Raportul UBS arată că printre miliardarii lumii sunt 72 dintre cei mai mari 200 colecţionari de artă. De asemenea, UBS subliniază că 140 dintre echipele sportive de top ale lumii sunt deţinute de 109 miliardari.

Şi alte rapoarte ale băncilor de investiţii arată o creştere a concentraţiei de avere, în ultimii ani.

Numărul HNWI (high net worth individuals) a ajuns la 16,5 milioane, în 2016, cumulând o avere totală de 63,5 trilioane de dolari, potrivit raportului World Wealth Report 2017, al Capgemini Financial Services, publicat recent.

Conceptul HNWI este definit diferit, de la o bancă la alta, ori de la o concepţie fiscală la alta. Potrivit rapoartelor Merrill Lynch şi Capgemini, HNWI deţin valori investibile de un milion de dolari sau mai mult, excluzând reşedinţa primară, colecţiile, consumabilele şi bunurile de folosinţă îndelungată, HNWI mijlocii au astfel de valori investibile între 5-30 de milioane de dolari, iar Ultra-HNWI au peste 30 de milioane.

Numărul HNWI a crescut cu 7,5% în 2016 faţă de anul precedent, iar averea acestora cu 8,2%, ratele de creştere fiind semnificativ mai mari faţă de cele din 2015 (4,9%, respectiv 4%).

Averea HNWI depăşeşte considerabil suma datoriilor publice globale, de aproximativ 59,85 trilioane de dolari, valoare afişată, recent, de The Economist.

Avansul constant al populaţiei HNWI în ultimii şase ani, constatat de CapGemini, este concomitent cu o adâncire a discrepanţelor de avere, subliniată în raportul Credit Suisse Research Institute, din noiembrie 2016.

Acesta arată că 1% din populaţia planetei deţinea, anul trecut, 50,8% din averea globală, în timp ce categoria celor 10% avea 89,1% din avere.

Într-un Raport finanţat de Societe Generale de acum câţiva ani, "The Economist Intelligence Unit" susţine că "populaţia" HNWI influenţează puternic "lumea investiţiilor, piaţa bunurilor de consum, piaţa proprietăţilor şi acţiunile caritabile", în timp ce alte studii afirmă că HNWI controlează o parte consistentă din resursele economice ale planetei.

Potrivit specialiştilor de la Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii deţineau, în anul 2000, 49,6% din avuţia planetară, acest procent scăzând, în 2009, la 45,4%, urmând ca în anul 2014, averea deţinută de cei 1% să depăşească nivelul de la începutul secolului.

Anul trecut, categoria celor 5% cei mai bogaţi oameni din lume deţinea 77,7% din averea globală, mai menţioneză raportul citat, puţin pes-te nivelul din anul 2000, de 77,2%.

De asemenea, estimările făcute de Credit Suisse Research Institute sugerează că cea de-a doua jumătate a populaţiei globale (cei mai săraci 50% dintre oameni) deţine sub 1% din avuţia planetară, populaţia adultă a globului având, în total, o avere de 4,8 trilioane de dolari, în 2016.

• Oxfam: "Inegalitatea economică în creştere subminează creşterea şi coeziunea socială"

Oxfam International, ONG-ul care luptă împotriva sărăciei, scrie, în raportul din ianuarie 2016, că inegalitatea economică în creştere subminează creşterea şi coeziunea socială, consecinţele pentru cei mai sărăci fiind foarte severe.

Oxfam notează: "Apologeţii stării de fapt susţin că îngrijorarea faţă de inegalitate este determinată de «politica invidiei». Deseori, se referă la reducerea numărului de oameni care trăiesc în sărăcie extremă drept o dovadă că inegalitatea nu este o problemă majoră. Dar nu acesta este subiectul. Oxfam apreciază progresul făcut pentru înjumătăţirea numărului de oameni care trăiesc sub limita de sărăcie extremă, între 1990 şi 2010. Totuşi, dacă inegalitatea de avere în interiorul ţărilor nu ar fi cres-cut în această perioadă, ar fi scăpat de sărăcie cu 200 de milioane de oameni mai mult".

Oxfam susţine că în loc să avem o economie care lucrează pentru bunăs-tarea tuturor, am creat o economie care lucrează numai pentru 1% din cetăţeni.

În opinia ONG-ului, unul din motivele acestui trend de adâncire a dis-crepanţei de avere este sporirea randamentelor capitalului spre deosebire de muncă: "În aproape toate ţările bogate şi în curs de dezvoltare, proporţia din venitul naţional care merge către muncitori este în scădere. Asta înseamnă că muncitorii primesc din ce în ce mai puţin din câştigurile provenite din creşterea economică. În contrast, deţinătorii de capital au văzut creşteri consistente (prin dobânzi, dividende sau profituri) mai rapide decât ratele de creştere economică.

Evitarea taxelor de către deţinătorii de capital şi politicile guvernamentale de reducere a taxelor pe câştigurile de capital au favorizat aceste randamente.

După cum a spus Warren Buffett, el plăteşte taxe mai mici decât oricine altcineva din firma sa - inclusiv femeia de serviciu şi secretara".

Oxfam precizeazcă că cei mai bogaţi indivizi şi cele mai avute companii - care ar trebui să plătească cele mai mari taxe - sunt cei care îşi permit să folosească servicii şi arhitectura globală, pentru a evita să plătească ceea ce datorează.

Pe măsură ce taxele rămân neplătite, din cauza generalizării evaziunii, bugetele statelor simt presiunea şi ajung să reducă fondurile pentru servicii publice vitale, mai arată ONG-ul, adăugând: "Înseamnă, de asemenea, că statele se bazează pe taxarea indirectă, precum TVA, care îi împovărează, în mod disproporţionat, pe cei mai săraci".

• Numărul milionarilor va creşte la 45,1 milioane de indivizi

Credit Suisse Research Institute estimează că averea planetară va ajunge la 334 trilioane de dolari, până în anul 2021, şi că numărul milionarilor va creşte până la 45,1 milioane de indivizi, iar cel al UHNWI la 208.000 de persoane.