8,5% din suprafaţa arabilă a ţării, deţinută de străini

• Preţul terenurilor, de cel mult 2.500 de euro/ha, este cu mult sub cel înregistrat în ţările UE, unde ajunge şi până la 15.000 de euro pe hectar

Străinii deţin în prezent peste 700.000 de hectare de teren agricol în România, ceea ce reprezintă 8,5% din suprafaţă arabilă a ţării, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără. Domnia sa a precizat: "Suprafaţa agricolă deţinută de străini în România se ridică la ora actuală la peste 700.000 de hectare, Italia având 24,29% din suprafaţă deţinută, Germania 15,48%, iar ţările arabe - 9,98 procente. Solicitarea de a cumpăra terenuri agricole este un fenomen care se accentuează tot mai mult la această dată".

Potrivit datelor furnizate de şeful MADR, citate de Agerpres, în topul deţinătorilor de terenuri se mai numără Austria cu 6,13%, Spania cu 6,22%, Danemarca cu 4,52%, Olanda cu 2,4%, Ungaria - 8,17%, Grecia - 2,4%, şi Turcia - 0,78%, iar prin sis-temul off-shore sunt cumpărate terenuri de către Malta, Cipru, Monaco, San Marino şi Luxemburg cu o pondere 5,91%. Din zona arabă sunt prezenţi deţinători de terenuri din Irak, Liban, Siria şi Iran.

Tabără a precizat că preţul terenurilor în România, de cel mult 2.500 de euro/ha, este însă cu mult sub cel înregistrat în ţările UE, unde ajunge şi până la 15.000 de euro pe hectar.

Domnia sa a adăugat: "Este de luat în calcul evoluţia unui hectar de teren, mai ales în zona de mare favorabilitate, pentru că nu în toate zonele sunt aceste plafoane. În 2010, preţul unui hectar oscila între 1.500 şi 2.500 de euro, iar în 2011 în zonele favorabile s-au vândut terenuri cu 4.000 până la 5.000 de euro pe hectar. Asistăm la aproape o dublare a preţurilor, deşi la ora actuală preţurile arabile de bună calitate din Româ-nia sunt cele mai scăzute din zona Uniunii Europene. Preţurile în ţările dezvoltate din UE ajung în prezent între 10 şi 15.000 de euro pe hectar".

Potrivit ministrului, numărul total de ferme deţinute de străini a ajuns în 2011 la 709, faţă de 635 în 2010, iar cea mai mare suprafaţă se află în judeţul Timiş - circa 133.830 ha în acest an, în creştere faţă de 2010, când străinii deţineau doar 62.736 de hectare.

Situaţia pe judeţe mai arată că în Timiş erau anul trecut 123 de exploa-taţii agricole deţinute de străini, iar în 2011 - 126. În Arad erau 100 de ferme anul trecut şi 117 în prezent. Judeţul Bihor are în acest an 25 de exploataţii, faţă de niciuna în 2010.

Ministrul Agriculturii a precizat că România are un cadru permisibil pentru o anumită direcţie de piaţă funciară, fiind vorba de o legislaţie din 1993 regăsită însă în Codul civil, împreună cu cele două elemente care condiţionează cumpărarea şi deţinerea de teren agricol şi arabil în Ro-mânia, respectiv să aibă domiciliul stabil în România persoanele fizice deţinătoare de terenuri, iar persoanele juridice să aibă sediul în România. Potrivit şefului MADR, la ora actuală sunt foarte interesaţi de cumpărarea de terenuri în România investitori din Orientul Mijlociu, în special din ţari care importă foarte mult produse agricole şi agroalimentare. Dintre acestea pot fi menţionate Emiratele Arabe Unite, care importă circa 85% din necesar.

"Aceste state din Emirate controlează o suprafaţă de peste 400.000 de hectare în Sudan şi aproape un milion hectare în Pakistan. Sunt de asemenea investiţii mari în afara ţărilor lor efectuate de către China în zona Asiei de Sud pentru suprafeţele cultivate cu orez, iar în Australia pentru producţia de cereale şi legume. În Zambia, Tanzania, Kenya şi Brazilia sunt suprafeţe deţinute pentru soia. Coreea de Sud este un alt stat interesat care deţine terenuri în afara teritoriului naţional cu 700.000 de hectare în Sudan şi 1,3 milioane hectare în Madagascar, suprafeţe care formează perimetre de siguranţă în viitor", a adăugat şeful MADR.

Conform tratatului de aderare, România trebuie să îşi deschidă piaţa funciară, în perspectiva anilor 2016-2020, şi pentru cetăţenii nerezidenţi sau cei care au rezidenţă pe teritoriul UE. "Cred că noi nu mai putem face mare lucru la această dată aşa cum au făcut ţări precum Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, care prin legile pe care le-au avut nu au vândut terenuri către străini sub nici o formă nici în condiţiile de rezident sau nerezident. Nu înseamnă că nu s-a produs o vânzare de terenuri prin cetăţenii proprii. Este cert însă că cele patru ţări şi-au prelungit moratoriul privind vânzarea terenurilor către cetăţenii străini. Şi noi trebuie să fim pregătiţi să prelungim această perioadă de nevânzare a terenurilor agricole către nerezidenţi", a menţionat Valeriu Tabără.

Oficialul MADR a subliniat că politica unor state europene prevede intensificarea investiţiilor în terenuri agricole în zonele de interes şi cu potenţial. "Este vorba de ţări precum Italia, Olanda şi Danemarca, care prevăd politici de intensificare a investiţiilor în terenuri agricole în zonele de interes şi cu potenţial. Aces-tea deţin terenuri şi în România, dar pericolul nu este cel al investiţiilor, ci al modului cum sunt valorificate aceste terenuri pentru că există pericolul investiţiei în terenuri din partea unor fonduri care vin doar să păstreze valoric investiţia fără să producă sau să dirijeze producţia în exterior sau către propriile state naţionale, la anumite ponderi mai mari de suprafeţe deţinute de străini. Este o problemă pe care va trebuie să o avem în vedere", a apreciat şeful MADR.

Datele statistice arată că din punctul de vedere al suprafeţei agricole, România ocupă locul şase în Europa, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, iar după suprafaţa arabilă se află pe locul 5, înaintea Marii Britanii.

În ultimii trei ani, 40% din investiţiile străine au fost plasate în zonele emergente şi pe zonele de cumpărare de terenuri şi agricultură. De asemenea, datele prezentate de oficialul MADR arată că aproximativ 50 de ţări, între care şi România, sunt ţinte la investiţii pentru mai mult de 1000 de corporaţii multinaţionale pe domeniul pieţei funciare, iar marii giganţi consideră plasamentele în terenuri în străinătate mai sigure decât orice altă investiţie la această dată. Potrivit datelor statistice, în 1999, stocurile mondiale de cereale şi plante tehnice asigurau hrana timp de 116 zile pentru întreaga populaţie a globului, iar acum pentru doar 56 de zile. În perioada 2018-2020 s-ar putea resimţi cererea de produse agroalimentare pentru că populaţia care suferea de malnutriţie, în urmă cu 10 ani, era de 862 de milioane la nivel mondial, iar acum de 1,26 miliarde de oameni.