A TREIA RECTIFICARE BUGETARĂ DIN ACEST AN A FOST APROBATĂ Scandal între Guvern şi Consiliul Fiscal privind rectificarea bugetară

A treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate fonduri pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari şi pentru plata arieratelor, a fost aprobată în şedinţa de ieri a Guvernului.

Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat: "Titlurile executorii acumulează dobânzi penalizatoare şi se actualizează cu indicele preţului de consum, care afectează în proporţie de 0,1-0,2% deficitul ESA de anul viitor. Acum, aceste majorări şi dobânzi nu le vom mai plăti".

Ministrul a precizat că şi anul viitor va fi operată o derogare de la lege pentru o a altă rectificare bugetară, dacă va exista din nou posibilitatea plăţii în avans a titlurilor executorii, arătând însă că astfel de excepţii sunt posibile doar în anii foarte buni.

Premierul Victor Ponta a declarat ieri că nu înţelege opinia Consiliului Fiscal privind a treia rectificare bugetară din acest an, "care spune să nu plătim ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti", adăugând că Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană agreează această măsură.

Victor Ponta a spus: "Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale".

Rectificarea bugerară încalcă mai multe prevederi legale şi arată incapacitatea Guvernului de programare şi execuţie a bugetului, privind în special investiţiile, potrivit Consiliului Fiscal, care arată totodată că plata în avans a unor drepturi salariale nu va reduce presiunile pe bugetul pe 2015.

Într-o opinie transmisă presei, Consiliul Fiscal precizează: "Decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încâlcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante (pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă), este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi execuţie a bugetului, în special a cheltuielilor de investiţii. În plus, este dificil de înţeles oportunitatea achitării în avans a drepturilor salariale restante, comparativ cu eşalonarea programată iniţial prin apelul la o multitudine de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare, în condiţiile în care apare drept puţin probabil ca aceasta să uşureze construcţia bugetară pentru anul 2015 din perspectiva SEC 2010, relevantă din perspectiva angajamentelor ce decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi din prevederile Pactului de Creştere şi Stabilitate şi Compactului Fiscal".

Argumentul Executivului privind "excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat faţă de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014" este în mod evident fals, susţine Consiliul Fiscal, întrucât situaţia de excedent bugetar după 10 luni nu se datorează nicidecum unor venituri care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor cu investiţii.

Astfel, la finele lunii octombrie, cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

"Din punctul de vedere al Consiliului fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune si execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie", conform Consiliului.

Reprezentanţii CF justifică această afirmaţie şi prin modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condiţiile în care programul de investiţii publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie.

A treia rectificare bugetară din acest an suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din bugetele Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor, Economiei, cu un deficit de 2,2%, potrivit Mediafax.

Rectificarea, efectuată în mod excepţional de Guvern, prin derogare de la lege, este determinată de rezultatele calculate pentru intervalul 1 ianuarie-31 octombrie 2014, care scot în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent, conform Executivului.

Guvernul arată, în proiectul de rectificare, că rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pe întregul an de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat vor fi majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.

Consiliul Fiscal Precizează: "În esenţă, rectificarea foloseşte spaţiul fiscal creat de nerealizarea substanţială a cheltuielilor de investiţii programate pentru a achita în avans faţă de eşalonarea stabilită prin lege a unor drepturi de natură salarială câştigate în urma hotărârilor judecătoreşti, precum şi a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015. Cu toate acestea, dat fiind faptul că o parte consistentă a acestor drepturi salariale restante, precum şi celelalte arierate pe care Guvernul intenţionează să le achite au fost deja incluse în execuţia pe bază de angajamente (SEC95/SEC2010) încă din anul 2011 - în cazul primei categorii, ori în anul în curs în cazul celei de-a doua categorii, este foarte puţin probabil ca această realocare inter-anuală să genereze o diminuare a presiunilor existente la nivelul deficitului BGC în anul 2015 determinat în conformitate cu normele europene, relevant din perspectiva angajamentelor asumate de România ca membră a Uniunii Europene si respectării prevederilor braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi ale Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare".

Consiliul apreciază că plata sumelor respective s-ar fi putut realiza de exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului pentru 2015, fără ca acest lucru să afecteze negativ deficitul bugetar conform normelor europene şi fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare şi, în consecinţă, subminarea credibilităţii acestora.

În plus, reducerea cheltuielilor de investiţii în 2014 la un nivel minim al ultimilor ani şi/sau amânarea acestora ar pune mai degrabă presiune pe deficitul bugetar în anii următori, atât în standarde cash, cât şi în standarde bazate pe angajamente, potrivit sursei citate.

Documentul mai arată: "În opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogări de la legile în vigoare (în special de la legea 69/2010) şi uşurinţa cu care acestea se produc pun în evidenţă slabiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condiţiile în care prevederile legale nu reuşesc nicidecum să inducă constrângeri, asa cum se intenţiona prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităţilor relevante. Devine evident faptul că statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficientă şi că instituirea unor reguli funcţionale necesită legiferarea acestora la nivel constituţional".

În plus, Consiliul Fiscal îşi menţine rezervele deja formulate în contextul celei de-a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA şi al absorbţiei estimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuţie bugetară disponibile suplimentar în acest moment întărindu-i convingerile.

Consiliul Fiscal spune: "Cu toate acestea, apreciază drept puţin probabil ca nerealizările la nivelul acestor categorii de venituri să genereze o majorare a deficitului bugetar, în condiţiile în care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor, precum şi posibil de venituri ceva mai mari decât cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii şi venit şi contribuţiilor sociale. Referitor la cheltuielile de investiţii, este dificil de înţeles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele luniy octombrie, cheltuielile ce investiţii vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind că aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor în lunile noiembrie şi decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului".

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.