AAF: ''Numărul investitorilor în fonduri deschise de investiţii se îndreaptă spre 400.000''

Piaţa de capital din România traversează una dintre cele mai bune perioade din istorie, aceasta a fost una dintre principalele concluzii exprimate de reprezentanţii fondurilor de investiţii din România, prezenţi la dezbaterea "Consolidarea sau diversificarea portofoliilor?", organizată recent de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF), conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

În primele 12 luni după ridicarea stării de urgenţă impusă de pandemie s-a înregistrat o creştere pronunţată a randamentelor în fondurile de investiţii, o efervescenţă la nivelul investitorilor, atât în România cât şi pe pieţele financiare din întreaga lume, ca răspuns al redeschiderii treptate a economiilor şi a banilor "ieftini" eliberaţi de băncile centrale.

Horia Gustă, preşedintele AAF, a declarat: "Suntem într-un context favorabil, în ultimele 12 luni industria a crescut cu randamente de aproximativ 37% realizate de fondurile de investiţii în acţiuni. La finalul lunii mai, ne apropiem de 400.000 de investitori în fondurile deschise de investiţii, o cifră record, se văd creşteri pe aproape toate palierele de tipuri de fonduri. Vedem o creştere şi a numărului investitorilor în fondurile de acţiuni, este un context favorabil şi, credem noi, la aceste rezultate contribuie şi eforturile pe care Asociaţia le face în direcţia creşterii educaţiei financiare, prin proiectul < < Economiseşte inteligent! > >".

"La finalul primului trimestru din acest an, industria românească a fondurilor de investiţii a ajuns la 46,4 miliarde lei, triplu faţă de valoarea pieţei de acum 10 ani. Datele trimestriale ne arată o creştere a nivelului activelor cu aproape 15% faţă de primul trimestru din 2020, susţinută de un avans al numărului de investitori de 10% în ultimele 12 luni, din care jumătate doar în primul trimestru al acestui an. Suntem în curs de recuperare a nivelului activelor pe care l-am atins la nivelul anului 2019 şi sperăm ca, până la finalul acestui an, să depăşim acest nivel", a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.

Contextul pozitiv şi performanţa au fost susţinute şi de Adrian Tănase, directorul general al BVB, potrivit căruia "după cinci trimestre consecutive de creştere, Bursa de la Bucureşti a ajuns la peste 70.000 de investitori (cu conturi deschise la intermediari-n.n.), un avans de aproape 30% doar în ultimul an".

Acţiunile, cel mai bun instrument de investiţii, pe fondul inflaţiei în creştere

Întrebaţi care este momentul cel mai bun pentru a începe să investeşti şi care este instrumentul care protejează cel mai bine împotriva inflaţiei, reprezentanţii celor cinci administratori de investiţii au dat un răspuns la unison: oricând este un moment bun să începi, instrumentul cel mai indicat sunt acţiunile (şi fondurile de acţiuni), mai ales în contextul inflaţiei în creştere şi al unei abordări pe termen lung. Recurenţa şi disciplina sunt de asemenea important de pus în practică, pentru că şi ele, respectate, pot duce la câştiguri semnificative în viitor.

"Cred că principala clasă de active spre care ar trebui să se îndrepte acum banii este clasa acţiunilor. În general, companiile pot crea marje în creştere în momentul în care au şi o presiune în jurul lor pentru majorări de preţ, optimizări, costuri pe care şi ele le au. O inflaţie mare este în detrimentul economisirii, şi chiar şi dobânzile sunt sub performanţe. O inflaţie mare pe fondul unei economii în creştere va stimula investiţiile în active", a explicat Aurel Bernat, director general BT Asset Management.

Şi Adrian Cojocar, director general adjunct PATRIA Asset Management este de părere că investiţiile în acţiuni sunt cele mai indicate atunci când este inflaţie, iar piaţa de la Bucureşti şi companiile mari listate la bursă sunt favorizate de contextul economic pe care îl traversăm.

Potrivit participanţilor prezenţi la dezbatere, după 1 iunie 2020, când a început redeschiderea treptată a economiei, investitorii s-au îndreptat spre fonduri cu componentă de acţiuni şi s-a simţit tendinţa spre diversificare, dar şi spre suplimentarea sumelor investite cu scopul de a-şi consolida investiţiile iniţiale. Totuşi, au explicat aceştia, deşi fondurile de investiţii au un viitor nelimitat, performanţele de 30-40% din anul anterior nu se vor mai repeta curând, iar investiţiile ar trebui făcute recurent şi pe termen lung.

"Randamentele anterioare vând dar nu sunt o garanţie pentru cele viitoare. Noi susţinem educarea clientului în investiţii recurente pe termen lung, unde riscul este foarte mic. Observăm deja o tendinţă de creştere tot mai mare pe fonduri cu componentă de acţiuni, perceput ca un pilon de pensii alternativ", a declarat Dragoş Manolescu, director general adjunct al OTP Asset Management.

În ceea ce priveşte domeniile şi companiile cele mai interesante pentru investiţii din cele listate la bursă, specialiştii indică în continuare energia, petrolul şi băncile ca fiind zonele care vor creşte în continuare, la care se adaugă imobiliarele şi infrastructura, care ar urma să crească semnificativ în urma absorbţiei banilor europeni pe care România se pregăteşte să-i atragă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

"Sectoarele câştigătoare vor fi sectoarele ciclice, adică energie, bănci, imobiliare. Poate nu vom mai avea creşteri de 37% an de an dar şi randamentele medii anuale de 10-15% sunt suficiente şi mulţumitoare pentru orice investitor pe termen lung", susţine Adrian Cojocar.

"Pandemia ne-a învăţat să reevaluăm constant scenariile. PNRR-ul va crea foarte multe oportunităţi dar va crea şi dificultăţi pentru anumite companii mai mici, în special pe piaţa muncii. Vor fi absorbiţi mulţi bani în sectoarele cheie PNRR, unele companii vor atrage talente dar vor crea probleme de resurse umane în sectoarele neacoperite de PNRR. Acestea fiind spuse, în următorii trei ani ne aşteptăm la creşteri peste trend", a explicat Alexandru Voicu, director general Certinvest.

Sfaturi pentru investitori: "Începeţi oricând să investiţi!''

În ceea ce priveşte evoluţia pieţei de capital şi a fondurilor de investiţii într-un orizont de 3-5 ani, reprezentanţii pieţei se declară optimişti şi foarte optimişti, având în vedere că activitatea economică urmează să accelereze şi mai sunt economii care încă nu s-au deschis complet după lockdown, se menţionează în comunicat.

"Noi suntem în tabăra optimiştilor şi credem că expunerea pe acţiuni trebuie încă menţinută la un nivel ridicat. Activitatea economică la nivel global mai are loc să accelereze, stimulii fiscali sunt enormi în ţările dezvoltate iar pieţele emergente sunt destul de în urmă în combaterea pandemiei. În România ar trebui să avem o perioadă extrem de bună în următorii ani, vin bani de la UE, urmează o creştere economică foarte bună, pieţele vor performa bine", a explicat Alexandru Combei, director de investiţii al BRD Asset Management.

"Companiile produc, banii sunt ieftini şi vor fi în continuare ieftini, în România lockdown-ul este la final, va veni un boom şi din zonele care acum sunt în continuare închise, dar care se vor deschide curând. Între timp, oamenii s-au informat, au mai multe cunoştinţe despre investiţii. Totuşi, în marea de optimism, trebuie să ne resetăm aşteptările, pentru că, de regulă, după şocuri, recuperarea e rapidă. Randamentele anuale între 5-10% pe termen lung sunt atractive şi foarte bune", a explicat Aurel Bernat.

Cuvintele "de ordine" pentru orice investitor ar trebui să fie disciplină, diversificare şi recurenţă. Totodată, un alt sfat al specialiştilor este acela de a investi la început sume mici în fonduri şi instrumente cu diferite grade de risc, acest prim pas fiind unul de învăţare, de acomodare cu piaţa. Şi cel mai important este acela de a lua în calcul investiţiile pe termen lung, setând însă aşteptări de randamente anuale la un nivel apropiat de media istorică oferită de piaţă în trecut.

Calculele efectuate de reprezentanţii AAF au arătat că în România investiţia medie este de 450 euro pe persoană (raportat la populaţia ţării), mai mică decât în alte state precum Grecia, unde deţinerea medie este de 896 de euro/persoană, Cehia cu 1.403 euro investiţie medie/persoană sau Polonia cu 1.660 euro investiţie medie/persoană.