AAFBR: Impactul economic direct asupra României cauzat de Brexit ar trebui să fie unul moderat pe termen scurt

Impactul economic direct asupra României cauzat de Brexit ar trebui să fie unul moderat pe termen scurt, dar perspectivele devin mai complicate atunci când este luat în calcul impactul indirect pe termen lung, potrivit Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).

"Exporturile orientate către Marea Britanie pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 miliarde de euro, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor şi doar 1,5% din PIB. Astfel, o posibilă decelerare a acestor exporturi nu ar trebui să genereze un impact sistemic major pe canalul comercial. În ciuda acestui fapt, tranzacţiile comerciale bilaterale înregistrate între România şi Marea Britanie s-au intensificat semnificativ în ultimii ani, Marea Britanie devenind a cincea destinaţie a exporturilor româneşti. În acelaşi timp, ponderea importurilor din Marea Britanie a fost de 2,5% din total importuri, ajungând la 1,6 miliarde de euro în anul 2015, surplusul comercial înregistrat în relaţiile bilaterale fiind de aproximativ 800 milioane de euro. Astfel, ieşirea Marii Britanii din UE poate însemna o diminuare a oportunităţilor privind creşterea viitoare a exporturilor, dar impactul final este limitat", se arată în comunicatul AAFBR, citat de Agerpres.

Analiştii financiari bancari afirmă că investiţiile străine directe provenite din Marea Britanie au reprezentat 2,5% din totalul Investiţiilor Străine Directe în anul 2014, în timp ce sectorul bancar este foarte puţin expus acestui eveniment în condiţiile în care nu există instituţii financiare cu deţineri de capital provenit direct din Marea Britanie. În acelaşi timp, conform datelor statistice compilate de către FMI, ponderea investitorilor nerezidenţi provenind din Marea Britanie în totalul titlurilor de stat emise de Guvernul României este de aproximativ 10%. În acest context, ieşirile de capital cauzate de investiţiile directe din Marea Britanie ar trebui sa fie limitate.

De asemenea, analiştii financiari precizează că în ciuda acestui fapt, aversiunea generala la risc poate cauza o reacţie emoţională de refugiu în active sigure cu venit fix. "Având în vedere dinamica pieţelor înainte de referendum, aşteptările indicau rămânerea UK în UE. Brexit-ul este o surpriza negativă pentru majoritatea investitorilor, iar pieţele reacţionează emoţional printr-o ajustare amplificată exponenţial ca urmare a veştilor negative, în timp ce reacţia la veştile pozitive este subdimensionată şi decalată", relevă comunicat citat.

Potrivit AAFBR, prin scăderea contribuţiei UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanţare prin fonduri europene devin mai limitate. În acest context, România trebuie să combată corupţia şi să îmbunătăţească capacitatea de absorbţie şi eficienţa proiectelor de investiţii din aceste fonduri pentru a fructifica cât mai bine aceste resurse.

De asemenea, aceştia precizează că există şi o serie de oportunităţi de atragere de capital străin pe termen lung, în condiţiile în care fluxul de ieşiri de capital din Marea Britanie în perioada imediat următoare poate fi semnificativ. Pe termen scurt acestea vor fi orientate către active percepute ca fiind sigure, dar pot fi reorientate ulterior către ţări emergente, după stabilizarea pieţelor şi absorbţia socului negativ cauzat de Brexit.

Conform estimărilor Eurostat, numărul cetăţenilor romani care locuiau în Marea Britanie în anul 2015 era de aproximativ 180.000, înregistrând o creştere de peste trei ori în ultimii cinci ani. AAFBR menţionează că în ciuda acestui fapt, ponderea acestora în totalul românilor care locuiesc în străinatate este destul de redusă, respectiv 6,7%, mult inferior comparativ cu ţări precum Italia (43%), Spania (27%) sau Germania (13%). Astfel, în eventualitatea unor restricţii viitoare care ar putea intra în vigoare în Marea Britanie în ceea ce priveşte integrarea în forţa de muncă a imigranţilor, scenariul întoarcerii acestor români în ţară este puţin probabil comparativ cu alternative unei noi destinaţii.

"Impactul direct asupra României cauzat de Brexit rămâne moderat, în special în ceea ce priveşte canalul tranzacţiilor comerciale bilaterale, al ieşirilor de capital direct cauzate de investitorii din Marea Britanie, limitarea fondurilor europene sau posibile fricţiuni în piaţa muncii. În ciuda acestui fapt, impactul indirect pe termen mediu-lung este foarte impredictibil. Macroechilibrul înregistrat de România rămâne fragil, principalele provocări fiind păstrarea deficitelor sub control, atât bugetar cât şi de comerţ internaţional, în contextul unor şocuri internaţionale şi locale. În acest context, executivul din România ar trebui să promoveze politici macroeconomice echilibrate şi conservatoare, în special în ceea ce priveşte măsurile fiscale", se mai spune în comunicatul AAFBR.