Asociaţia Administratorilor Independenţi din România ("AAI") salută decizia Consiliului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ("OECD"), din data de 25 ianuarie 2022, cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu România, precum şi demersurile efectuate de către autorităţile române în ultimii 5 ani pentru asigurarea condiţiilor necesare realizării acestui proces, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
OECD cuprinde in acest moment 38 de ţări, care deţin 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor directe. Printre beneficiile pe care aderarea la OECD le aduce României se numără atât accesul la analize, studii şi bune practici, cât şi urmărirea modului în care companiile româneşti aderă la aceste principii. Un alt beneficiu îl reprezintă faptul că un număr mai mare de investitori internaţionali vor lua în considerare investirea în companiile româneşti, asigurând astfel premisele atragerii de capitaluri pe termen lung şi facilitând obţinerea unor finanţări în condiţii financiare mult mai bune decât în prezent. Totodată, intrarea în OECD va reprezenta încă o ancoră de stabilitate şi prosperitate pentru România, dat fiind faptul că ţările membre OECD împărtăşesc aceleaşi valori şi principii, cred în democraţie, stat de drept, drepturile omului, o economie de piaţă deschisă şi transparenţă.
Asociaţia Administratorilor Independenţi din România, a cărei misiune este de a susţine standardele de guvernanţă şi de a promova cele mai bune practici în rândul companiilor. îşi exprimă interesul de a se implica activ alături de instituţiile publice şi societatea civilă, în demersul României de atingere a obiectivelor de aderare la OECD.
Pentru a deveni membru OECD, România trebuie să îndeplinească o serie de criterii, care ţin de existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale, iar unul dintre aceste criterii îl reprezintă implementarea principiilor de guvernanţă corporativă în societăţile româneşti listate la bursă, a celor care activează în sectorul financiar-bancar, şi mai ales a societăţilor cu capital de stat. Aceste principii reprezintă însă un instrument util şi pentru companiile private, nelistate. Principiile OECD de Guvernanţă Corporativă au devenit un benchmark internaţional pentru reglementatori, investitori şi alte părţi interesate încă din anul 1999. Forumul pentru Stabilitate Financiară a desemnat "principiul guvernanţei" drept unul dintre cele 12 standarde necesare asigurării unui sistem financiar sănătos. De asemenea, aceste principii stau la baza programelor de cooperare dintre OECD şi ţările non-OECD şi reprezintă punctul de referinţă pe care rapoartele FMI şi ale Băncii Mondiale îşi fundamentează analiza componenţei de guvernanţă şi de respectare a standardelor şi codurilor (ROSC).
În economia de astăzi, interesul pentru guvernanţa companiilor reprezintă mai mult decât interesul acţionarilor pentru performanţa individuală a acestora. Societăţile mari joacă un rol important în economie, deoarece guvernele se bazează din ce în ce mai mult pe sectorul privat în administrarea economiilor populaţiei, dar şi pentru finanţarea şi administrarea sistemelor de pensii. Principiile de guvernanţă ale OECD sunt concise, accesibile comunităţii internaţionale, şi reprezintă o bază comună a înţelegerii aspectelor ce ţin de guvernanţă. Ele nu se substituie reglementărilor adoptate la nivel naţional, însă prezintă elementele cheie de îmbunătăţire a indicatorilor de eficienţă economică şi de creştere a încrederii investitorilor. Potrivit OECD, guvernanţa corporativă reprezintă ansamblul relaţiilor ce se creează între acţionari, consiliul de administraţie sau de supraveghere şi conducerea executivă a companiei. Principiile de bună guvernanţă furnizează totodată structuri de setare a obiectivelor companiei, oferă instrumente prin care aceste obiective pot fi atinse precum şi mijloace de evaluare a performanţei. Aplicarea unor principii de bună guvernanţă presupune acordarea consiliului de administratie şi managementului executiv, a acelor tipuri de beneficii care conduc la îndeplinirea obiectivelor care sunt în interesul acţionarilor dar şi a dezvoltării sustenabile a companiei, cu scopul de a încuraja firmele să utilizeze resursele mai eficient şi implicit cu un cost al capitalului mai mic. În plus, factori precum etica în afaceri, impactul asupra mediului şi aspectelor sociale, precum şi asupra comunităţii în care companiile operează, pot influenţa reputaţia companiei şi succesul acesteia pe termen lung.