English
Acordul semnat săptămâna trecută între Turcia şi Rusia privind gazoductul South Stream este menit să contracareze realizarea Nabucco, iar Gazprom ar putea încă redirecţiona conducta prin zona economică a Ucrainei şi României, scrie analistul Vladimir Socor în Eurasia Daily Monitor.
Semnarea acordului privind deschiderea zonei economice turce din Marea Neagră pentru construirea gazoductului South Stream este în primul rând menită să fie "o contralovitură la proiectul Nabucco", scrie analistul american, notând că evenimentul a avut loc la doar trei săptămâni după semnarea acordului interguvernamental pentru Nabucco, tot la Ankara.
Acordul ar avea ca scop intimidarea investitorilor europeni interesaţi de Nabucco, sugerând că dacă Rusia construieşte South Stream înainte, rezervele de gaz din Marea Caspică nu vor mai fi suficiente pentru conducta europeană. "Oricât de neplauzibil ar fi, South Stream a fost supranumit un proiect ce "ucide Nabucco", cel puţin ca intenţie", spune Socor.
Însă decizia de a trasa South Stream prin zona economică turcă din Marea Neagră nu este bătută în cuie, consideră analistul, sugerând că ţinta adevărată a acestui exerciţiu rus de relaţii publice este, de fapt, Ucraina.
Moscova nu ar fi atât de mult interesată să construiască un nou gazoduct scump, ci să obţină controlul asupra reţelei de tranzit din Ucraina. Însă după ce Uniunea Europeană a început să se implice în modernizarea reţelei ucrainene, Rusia a devenit "tot mai interesată în opţiuni ce ocolesc Ucraina, cum ar fi South Stream sau Blue Stream2", scrie Socor.
Opţiunea de a trasa South Stream prin zona economică ucraineană şi cea românească din Marea Neagră rămâne încă valabilă, consideră expertul american, deoarece ar fi mai ieftină şi mai scurtă decât prin zona turcă. Socor aminteşte de solicitarea Gazprom făcută României de a permite realizarea unui studiu de fezabilitate.
"Utilizarea zonei româneşti are sens doar dacă South Stream trece prin zona ucraineană în drum spre Bulgaria. Zona românească este localizată între cea ucraineană şi cea bulgară. România a dat un răspuns pozitiv solicitării Gazprom. Acest lucru indică faptul că Gazprom nu a abandonat opţiunea ucraineană şi aşteaptă poate rezultatul alegerilor din Ucraina din 2010, înainte de a determina ruta South Stream. Între timp, Gazprom semnalizează şi că nu este complet dependent de ruta turcă pentru proiectul South Stream", scrie Socor.
"Rolul României (ca şi cel al Turciei, în scenariul alternativ) ar fi limitat la a permite trecerea conductei, deşi Moscova a sugerat că România ar putea participa în viitor ca partener la South Stream. Această deschidere este menită ca semnal că Moscova ar putea considera ocolirea Bulgariei prin România, dacă guvernul bulgar dezvoltă rezerve privind costurile şi beneficiile South Stream pentru Bulgaria. Noul guvern de la Sofia a exprimat deja asemenea rezerve, întrerupând temporar participarea Bulgariei la negocieri şi aşteptând o analiză detaliată", notează expertul american.
Preşedintele Traian Băsescu declara la sfârşitul lunii trecute că România "nu va fi în afara South Stream-ului", dacă acest proiect se va realiza vreodată. El a subliniat că partea română are experienţa necesară participării la acest proiect şi "are ce pune pe masă astfel încât South Stream să nu ne ocolească".
Proiectul South Stream, care va permite Rusiei să exporte gaz spre Europa fără a trece prin Ucraina, este în concurenţă directă cu proiectul de gazoduct european Nabucco, pentru care s-a semnat un acord interguvernamental luna trecută la Ankara. Nabucco este destinat să transporte gaz de la Marea Caspică spre Europa, via Turcia şi evitând Rusia, pentru a reduce dependenţa energetică a UE faţă de această ţară.
South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrală şi Kazahstan, potrivit Moscovei. Conducta trece pe sub Marea Neagră legând Rusia de Bulgaria, unde se va împărţi într-o conductă către nord-vest spre Austria şi una spre sud, spre Grecia şi Italia.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
