ACTIVITATEA PE URMĂTOARELE LUNI, PUBLICATĂ ÎN PREMIERĂ Curtea de Conturi, cu ochii pe 38 de instituţii centrale publice

Curtea de Conturi a publicat, în premieră, programul de activitate aferent perioadei care urmează şi lista entităţilor centrale şi locale care vor fi auditate în semestrul al doilea al anului, după cum a anunţat instituţia de control.

Aceasta subliniază că publicarea programului de activitate se încadrează în operaţiunile şi activităţile realizate de Instituţiile Supreme de Audit (SAI) pentru care standardele INTOSAI recomandă transparenţă şi responsabilitate: "Curtea de Conturi a României realizează un pas important în comunicarea cu entităţile auditate cu privire la planificarea misiunilor de audit, inclusiv tematica acestora, asigurând deopotrivă şi accesul publicului la informaţiile referitoare la activităţile instituţiei. Totodată, publicarea programului de activitate al Curţii de Conturi reprezintă o nouă abordare a conducerii instituţiei faţă de propriile structuri prin facilitarea unei mai bune derulări a procesului de asigurare, consiliere şi evaluare în cadrul misiunilor de audit".

Programul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018 - semestrul II cuprinde acţiunile structurilor centrale şi teritoriale cu privire la entităţile care urmează să fie auditate până la sfârşitul anului, pe cele trei tipuri de audit public extern: financiar, de conformitate şi de performanţă.

Lista cu instituţiile din administraţia publică centrală ce urmează să fie auditate de Curtea de Conturi include 38 de entităţi, printre care cea mai mare parte a ministerelor, Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Concurenţei, Primăria Mu­nicipiului Bucureşti, Academia Ro­mâ­nă, Eximbank, Monetăria Statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, recent, Curtea Constituţională a României în legătură cu modificările aduse la legea Curţii de Conturi, des­pre care afirmă că a fost adoptată în condiţiile depăşirii termenului constituţional de adoptare tacită, cu consecinţa încălcării principiului bicameralismului, dar criticând şi unele prevederi ale textului legislativ.

Despre iniţiativa legislativă propusă de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, acesta din urmă a subliniat: "Este o lege care limitează drastic abuzurile unor auditori ai Curţii de Conturi şi vine în sprijinul tuturor primarilor şi funcţionarilor publici din administraţie. Problema de fond a fost rezolvată - Curtea de Conturi nu se mai pronunţă pe oportunitate. De asemenea, auditorii Curţii de Conturi nu mai pot stabili prejudicii estimate, ele trebuie să fie certe. Prejudiciul trebuie stabilit cu responsabilitate, Curtea de Conturi trebuind să intervină cu actul de control după finalizarea procedurii, nu înainte de realizarea achiziţiei sau a investiţiei făcute. Curtea de Conturi trebuie să verifice modul în care au fost cheltuiţi banii, nu modul în care vor fi cheltuiţi. Acum, auditorii calcu­lează cum ar fi fost dacă entitatea ar fi procedat altfel. Nu poţi spune că nu a fost economic să investeşti într-un proiect decât dacă a încălcat legea. Am rezolvat şi chestiunea suprapunerii de competenţe. Avem şi un articol ce reglementează procedura de contestaţie, raportul de audit putând fi contestat şi de persoanele fizice vizate de Curtea de Conturi, ceea ce nu se întâmplă acum".

În 2017, bugetul instituţiei de control a fost redus, iar fostul preşedinte al Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a fost audiat în Senat. Văcăroiu a spus, în cadrul audierilor, că instituţia pe care o reprezintă se poate desfiinţa, după ce bugetul său a fost tăiat pentru prima dată în 153 de ani de existenţă. În replică, preşedintele de atunci al Comisiei de Buget din Senat, Eugen Teodorovici, actual ministru de Finanţe, i-a spus că "toate au un început".

Nicolae Văcăroiu a menţionat că ins­tituţia de control primeşte anual în jur de 65 de milioane de euro, dar oferă bugetului mult mai mulţi bani.

Din cauza bugetului insuficient, la Curtea de Conturi există 340 de posturi libere care nu vor fi ocupate, a mai sub­liniat fostul şef al CCR. În context, Eugen Teodorovici a spus că este nevoie de o reformă a Curţii de Conturi.