Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO a trecut de Parlament

Parlamentul a aprobat ieri ratificarea protocoalelor privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO. Legea a trecut de Camera Deputaţilor cu 227 voturi pentru şi 3 abţineri şi de Senat - în calitate de for decizional - cu 96 voturi pentru şi o abţinere.

Dezbaterile generale din cele două camere au reliefat poziţiile ferme ale majorităţii grupurilor parlamentare în vederea primirii celor două state în cadrul NATO, dar şi dorinţa celor de la grupul AUR şi a unor senatori şi deputaţi neafiliaţi de a condiţia cel puţin ratificarea protocolului încheiat de Finlanda de un vot pozitiv al acestui stat în vederea integrării României în spaţiul Schengen.

"Ne-aţi convocat pentru un vot formal, necondiţionat, pentru o aderare binevenită a Suediei şi Finlandei la NATO. Dar obiectivele noastre de politică externă le-a urmărit cineva? Intrarea noastră în Schengen a urmărit-o cineva? Finlanda e unul dintre cei mai duri critici şi contestatari ai aderării României la Schengen. Iată că astăzi ne-aţi chemat aici. Avem exemple de dialoguri directe, fără menajamente, pragmatice, între ţări care sunt în NATO, cum a fost dialogul dintre Turcia şi Suedia. Noi nu am pus nicio condiţie. Desi noi vom vota pentru ratificarea protocoalelor, trăim nişte ani în care se rescrie istoria noastră, în care liderii puternici luptă pentru naţiunile lor, iar românii primesc nişte basme povestite de ministrul de interne despre faptul că aderarea ţării noastre la Schengen este aproape o certitudine", a afirmat deputatul George Simion, preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

"AUR va vota ratificarea protocoalelor, dar vreau să vă amintesc că Finlanda s-a opus tot timpul intrării României în spaţiul Schengen. Unde este solidaritate din partea Finlandei când se pune problema intrării în Schengen a ţării noastre? Ceea ce vrem este respectarea reciprocităţii la gestul nostru de sprijin şi Finlanda să răspundă la fel în cazul aderării la Schengen", a spus senatorul Sorin Lavric.

La rândul său, Diana Şoşoacă, senator neafiliat a reiterat faptul că parlamentarii ar trebui să ia în considerare interesul României.

"Nu există niciun sprijin al celor două state faţă de România. Ba mai mult, cele două ţări au denigrat România şi le-au creat probleme mari familiilor românilor de acolo şi copiilor acestora. La acest punct mă abţin de la vot", a spus Diana Şoşoacă.

În schimb, reprezentanţii coaliţiei PNL-PSD-UDMR au arătat că aderarea celor două state nordice la NATO are drept rol consolidarea Flancului Estic al NATO, consolidare care este în beneficiul ţării noastre.

"Este un moment istoric pentru că politici indelungate de neutralitate ale celor două state s-au modificat în mod dramatic, în câteva săptămâni, ca rezultat al agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Este dreptul legitim, suveran al oricărui stat, atunci când se simte ameninţat, să îşi aleagă aranjamentele de securitate. Faptul că Suedia şi Finlanda au decis în doar câteva săptămâni să îşi modifice poziţiile de neutralitate spune foarte mult despre modul în care au resimţit riscul de securitate naţională rezultat din agresiunea Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei. Este nevoie de solidaritate internaţională între statele democratice, iar Suedia şi Finlanda fac parte din grupul statelor democratice. Votul nostru este un semnal pentru această perioadă în care ne gândim la aderarea la OECD şi la integrarea în spaţiul Schengen", a spus senatorul social-democrat Titus Corlăţeanu, preşedintele Comisiei de Politică Externă.

"România este printre primele state care ratifică cele două protocoale, ceea ce este un semnal extraordinar pe care îl transmitem partenerilor noştri internaţionali şi prin care le dovedim că se poate pune bază în noi. Simplul fapt că Suedia şi Finlanda decid să iasă din zona de neutralitate dovedeşte că aceste state văd în Federaţia Rusă o ameninţare la adresa păcii de pe întreg continentul european. Aderarea lor delimitează net sferele de valori în perspectiva unei noi rupturi majore şi, din fericire, de această dată România este de partea bună a cortinei care se va aşterne odată cu încheierea conflictului din Ucraina", a spus senatorul liberal Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

"Solidaritatea europeană trebuie să prindă valenţe în actualul context şi trebuie să dăm un răspuns ferm acţiunilor Rusiei, să demonstrăm că Uniunea Europeană e solidară şi încearcă să realizeze o bază sigură pentru viitorul Europei în care astfel de agresiuni să nu se mai poată repeta cu nicio ţară. Este foarte bine că România este printre primele ţări care ratifică aderarea Suediei şi Finlandei la NATO. Încercăm să realizăm un proiect politic în Europa, care să readucă pacea. Extinderea NATO în zona de nord este o decizie curajoasă care ajută la stabilizarea flancului estic, zonă în care cooperarea trebuie să fie o prioritate a alianţei nord-atlantice", a spus deputatul Szabo Odon (UDMR).

Menţionăm că legea care a trecut ieri de Parlament în procedură de urgenţă a avut la bază rapoartele comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat, comisii ai căror membrii au votat în unanimitate aprobarea ratificării protocoalelor de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei.