Admişi mai uşor în UE decât în Schengen

Aderarea ţării noastre la Schengen naşte probleme la nivel european şi dileme la nivel naţional. Putem sau nu putem să trăim fără Schengen? Aceasta este principala întrebare pe care clasa politică autohtonă, putere dar şi opoziţie, o pune în mod repetat. Răspunsurile sunt diametral opuse, de la un partid la altul.

Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul nu doreşte ca Germania să ajungă să-şi exercite dreptul de veto în Consiliul JAI la discutarea aderării la Schengen. Conform premierului, executivul îşi asumă schimbarea strategiei politice privind obiectivele europene ale ţării: "Am luat act de decizia enunţată de ministrul german de Interne, şi atunci e clar că în Consiliul JAI, Germania, dacă va fi obligată, îşi va exercita dreptul de veto. Intenţia noastră este să nu ajungem până la exercitarea dreptului de veto al Germaniei, pentru că nu asta este ideea pe care o urmărim. Intenţia noastră este de a prezenta încă o dată în JAI motivele şi îndeplinirea criteriilor tehnice. Dacă vom obţine de la Germania un punct de vedere clar asupra a ceea ce ar trebui făcut în viitor, e foarte bine, nu vreau să exportăm probleme din România dincolo de graniţe şi în alte consilii". Obiectivele europene ale Româ-niei trebuie tratate într-o strategie nouă, cu o "atitudine realistă, pragmatică şi demnă", susţine Victor Ponta, precizând că în cadrul Guvernului va fi luată o decizie în ceea ce priveşte dosarul Schengen: "Poziţia Guvernului şi a USL este o poziţie foarte clară, obiectivele fundamentale ale Româ-niei de integrare europeană sunt neschimbate. Evident că ne dorim să accedem în spaţiul Schengen, să accedem în spaţiul Euro, să facem parte din Uniunea Bancară, din toate dezvoltările pe plan european. Nu se pune problema de a schimba în vreun fel aces-te obiective. Se pune însă problema şi o decizie asumată de a schimba strategia, pentru că în ultimii ani, nu doar în 2012 (...) practic nu s-a mai obţinut nimic din 2005 încoace.

Nici nu s-a finalizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi nu e că nu s-a finalizat până în 2012 că urma să vină Guvernul USL, nu s-a finalizat de către toate guvernele anterioare. N-am intrat în Schengen şi nu am fost respinşi în 2011, pentru că în 2012 urma să vină USL la putere, a fost un obiectiv ratat de toate puterile şi guvernările. Intrarea în euro şi criteriile de convergenţă sunt într-un trend pozitiv, dar suntem încă departe de a le îndeplini pe toate - în special criteriile de convergenţă reală, nu doar nominală".

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, exprimă şi mai clar poziţia USL, susţinând că aderarea la Schengen "nu a fost niciodată prima prioritate a României", dar rămâne în continuare un obiectiv: "Sunt perfect solidar cu poziţia ministrului de Externe prin care, dacă cineva doreşte să blocheze discutarea şi luarea acestei decizii, trebuie să aducă argumente. E normal ca România să ceară argumente. Am mai spus, din punctul nostru de vedere nu a fost niciodată prima prioritate a României, dar rămâne în continuare un obiectiv, pentru că dorim asta, am cheltuit bani, am făcut eforturi de toate felurile". Crin Antonescu a mai precizat că, în ceea ce priveşte Consiliul JAI din această săptămână, punctele de convergenţă sunt acelea că România este convinsă că a îndeplinit de mai multă vreme tot ce trebuia să îndeplinească în conformitate cu aquis-ul pentru Schengen şi că merită o decizie favorabilă.

Foarte "contondentă" a fost şi poziţia ministrului de Interne, Radu Stroe, care a declarat că omologul său german "a pierdut ocazia să tacă", atunci când a spus că Germania se va opune intrării României şi Bulgariei în Schengen: "Domnul ministru de Interne al Germaniei a pierdut ocazia să tacă. Urma să se exprime în JAI, unde putea spune orice. Păcat. În sistemul nostru de activitate specifică Ministerului de Interne există o vorbă: «trebuie să păstrezi limita legitimei apărări». Ministrul a depăşit limita legitimei apărari. Păcat pentru marea Germanie. Lăsăm Germania să găsească momentul când va considera ea să ne lase în Schengen". Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat luni, înaintea şedinţei USL, că România nu trebuie să stea cu "capul plecat" pe tema Schengen şi trebuie să-şi apere "demnitatea şi onoarea". Ministrul a precizat că unii membri ai UE îşi schimbă poziţiile pe considerente subiective, în vreme ce oficialităţile de la Bucureşti au depus eforturi pentru a securiza frontierele la un nivel compatibil cu cel mai modern standard în domeniu: "De la o clipă la alta unii se schimbă şi pe considerente pe care nu le înţeleg, subiective, ne spun că se vor opune primirii noastre în Schengen. România a făcut eforturi deosebite şi financiare şi umane să-şi securizeze frontierele, a făcut eforturi deosebite pentru a avea cel mai modern sistem de supraveghere a frontierelor şi Centrul naţional de supraveghere este cel mai modern din Europa, care va fi compatibil în câteva luni cu centrul european de la Varşovia". Pe de altă parte, Cris-tian Diaconescu, şeful cancelariei preşedintelui Traian Băsescu, afirmă că a ostiliza poporul român împotriva comunităţii europene este o crimă şi o ruşine şi că Guvernul trebuie să spună dacă mergem mai departe sau abandonăm aderarea la Schengen şi adoptarea monedei Euro. Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a declarat după şedinţa BPN al PSD, că preşedintele Traian Băsescu este singurul vinovat pentru faptul că Româ-nia nu va adera în această săptămână la Schengen, el arătând că şeful statului a ratat, de-a lungul anilor, orice ţintă a României. Ivan a precizat că ţara noastră nu va cere un vot la Consiliul JAI din această săptămână în privinţa aderării, având în vedere poziţia evidentă a Germaniei pe această temă.

Ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a declarat într-un interviu pentru Spiegel că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Ministrul de Externe Titus Corlăţean a declarat că nu consideră poziţia exprimată de ministrul federal de Interne, Hans-Peter Friedrich, privind opoziţia pentru aderarea la Schengen a României ca fiind a Germaniei, ci "a unei părţi din guvernul creştin-democrat" din PPE, din care face parte şi PDL.