ADRIAN CURAJ:  "Proiectul laserului de la Măgurele ar putea costa 700 milioane euro, până când va funcţiona"

Proiectul laserului de la Măgurele Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) beneficiază, într-o primă fază, de o finanţare de 350 milioane de euro, dar ar putea costa 700 de milioane de euro, până la momentul în care va deveni funcţional, a declarat ieri Adrian Curaj, directorul general al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), citat de Agerpres.

Proiectul ELI-NP de construire a celei mai avansate infrastructuri pe plan mondial destinate studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme este implementat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei. Prima fază a acestui ambiţios proiect este cofinanţată de UE, în baza unui contract încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

ELI-NP este parte componentă a unui proiect de mare anvergură de cercetare ştiinţifică, teoretică şi aplicată, care va avea instalaţii în România, Republica Cehă şi Ungaria şi va fi realizat de un consorţiu format din 13 state europene. Proiectul ELI-NP, a cărui valoare totală este de 356,23 milioane de euro, este implementat în două faze: în exerciţiul bugetar al UE 2007-2013 şi în cadrul de programare bugetară 2014-2020.

Crearea celui mai puternic fascicul de lumină produs vreodată este obiectivul unui experiment paneuropean care îşi propune să lupte mai eficient împotriva cancerului, să elimine reziduurile radioactive şi chiar să deschidă noi orizonturi fizicii materialelor. ELI are ca obiectiv obţinerea de intensităţi foarte ridicate ale laserului şi pulsuri foarte scurte.

În România, două lasere de 10 petawatt şi un transmiţător puternic de raze gamma vor acţiona pentru a experimenta atât în câmpul fizicii, cât şi în aplicaţii medicale şi sociale. Viitorul laser ELI-NP va folosi tehnologie de vârf pentru a aplica terapii cu protoni, tratament care permite atacarea agresivă şi în forţă a tumorilor, diminuând în acelaşi timp afectarea zonelor adiacente sănătoase. O terapie care este încă extrem de costisitoare şi care necesită o importantă desfăşurare tehnologică, însă care s-ar putea dovedi foarte eficientă în viitor.

În plus, această tehnologie va îmbunătăţi eficienţa radioterapiei, prin obţinerea de noi radioizotopi, dar şi a chimioterapiei, datorită producerii unui izotop de platină radioactiv. Alte aplicaţii ale noului laser vor fi în domeniul fizicii materialelor, al nanotehnologiei, dar şi în controlul traficului materialelor radioactive. Totodată, fasciculul de lumină poate fi folosit şi aplicat în alte tehnologii, pentru a elimina în doar câteva secunde reziduurile lăsate de centralele şi de centrele de cercetare a energiei nucleare, accelerând astfel un proces care în prezent durează zeci de ani.

Laboratorul de la Măgurele va studia interacţiunea laserului şi a radiaţiilor electromagnetice cu materia, pentru a deschide calea experimentelor cu un laser chiar mai puternic.

Un număr de 126 persoane vor fi angajate în cercetare-dezvoltare până în 2016 la proiectul laserului de la Măgurele - Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), iar numărul de angajaţi va creşte treptat la 250 până în anul 2018, după mai multe sesiuni de concurs. Potrivit site-ului proiectului, din cele 126 de persoane angajate până în anul 2016, 20 vor fi cercetători seniori, 70 cercetători juniori, 20 ingineri şi 16 tehnicieni.

Premierul Victor Ponta a apreciat, ieri, că proiectul de cercetare de la Măgurele (lângă Bucureşti), în cadrul căruia va fi construit cel mai puternic laser din lume, ar putea aduce României Premiul Nobel.