ADVERTORIAL Cât de repede îşi va reveni economia românească după criza Coronavirus

Pandemia de Covid-19 pare că se apropie de sfârşit, însă problemele economice nu vor dispărea odată cu cele medicale. Întrebarea la care toată lumea caută acum răspuns este: când vom reveni pe trendul ascendent dinaintea crizei? Iată estimările prognozate într-un interviu recent de către Miroslav Novak, analist economic în cadrul AKCENTA CZ, primul fintech european dedicat exclusiv companiilor.

În ultimele săptămâni, situaţia economică a început să se îmbunătăţească, dar încă se păstrează un grad ridicat de incertitudine legat de evoluţia principalelor sectoare de activitate.

Miroslav Novak consideră că, la nivel european, trebuie să ne aşteptăm la un declin destul de sever al PIB-ului, însă acesta e greu de anticipat în cifre exacte. Cert este că, în acest an, economia europeană se va afla în criză, cu un declin de 6 %, conform celui mai optimist scenariu bazat pe prognoza Băncii Centrale Europene, dar care ar putea ajunge chiar şi până la 12 % în cel mai pesimist dintre scenarii. O cifră probabilă ar fi de 9 %, însă chiar şi în acest caz ne-am situa la un nivel de scădere dublu faţă de 2009.

Situaţia economiei blocului comunitar

Miroslav Novak e de părere că unele sectoare ar putea avea o revenire chiar din a doua jumătate a acestui an, însă aceasta nu se va face simţită la nivel macroenomic. Şomajul, scăderea investiţiilor, inflaţia şi reducerea consumului vor atârna greu în balanţa economiilor europene. Ne putem aştepta la o revenire a creşterii economice în anul următor, dar e greu de crezut că se va atinge nivelul din perioada pre-Covid.

BCE a anunţat mai multe măsuri de sprijin care, însumate, depăşesc 1 trilion de Euro. Pe lângă aceste sume injectate în sistemul finaciar, Banca Centrală va practica rate de dobândă negativă ca suport masiv pentru politicile monetare ale ţărilor din zona Euro. Însă toate acestea vor avea efecte limitate dacă nu vor fi dublate de o sprijinire a creşterii economice prin politici fiscale.

De aceea, este necesar ca marile economii ale Europei să ajungă la un acord legat de un "stimulus plan" fiscal. Totuşi, e greu de spus dacă acest lucru este sau nu suficient. E foarte probabil ca economia europeană să aibă nevoie de mai mult sprijin în perioada următoare.

În ceea ce priveşte economia României, lovită şi ea extrem de dur începând cu a doua jumătate a lunii martie, analistul Akcenta CZ consideră că va mai trece destul de mult timp până când situaţia va reveni la normal.

"În primul trimestru al acestui an, România a avut cea mai mare creştere economică din UE, dar este de aşteptat ca la sfârşitul celui de-al doilea trimestru datele statistice să ne arate o încetinire drastică a acestei creşteri", afirmă Miroslav Novak. Acesta crede că scăderea faţă de primul trimestru va fi de peste 10 %, iar pentru sfârşitul acestui an prognozează o scădere a PIB-ului între 5 şi 10 %, ceea ce e destul de mult, mai ales dacă ne raportăm la rezultatele economiei româneşti din anii precedenţi.

Riscurile pentru economia României

Principalul risc cu care se confruntă România este dependenţa de pieţele externe, în actualul context al globalizării. Atât timp cât principalele economii, precum cele ale Germaniei, Italiei sau Franţei, nu îşi vor reveni, cea românească nu poate spera la o revigorare.

Industria auto, care susţine economia internă atât pe orizontală, cât şi pe verticală, are în continuare foarte mult de suferit de pe urma crizei Coronavirus şi va rămâne la niveluri reduse de producţie atât timp cât cererea de automobile din zona Euro va rămâne scăzută şi în a doua parte a acestui an.

Pe plan intern, numărul de înmatriculări auto s-a diminiuat constant în primele 5 luni din 2020, astfel că în luna mai numărul de maşini noi puse în circulaţie a fost cu aproape 45 % mai mic în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut.

Un alt risc major pentru economia noastră îl reprezintă cheltuielile guvernamentale. Acestea sunt într-o permanentă creştere, fiind inevitabilă atingerea unui deficit record pentru bugetul public din acest an, cu repercusiuni negative asupra ratingului de ţară al României.

Şi totuşi, ţara noastră are şi un atuu faţă de celelalte economii din zonă. Analistul Akcenta CZ subliniază că Leul a avut în această perioadă un curs mai stabil în raport cu Euro, faţă de cel al altor monede din regiune.

Dacă e să trecem peste şocul valutar din perioada 16-24 martie, când s-a înregistrat maximul istoric de 4,8448 Lei pentru un Euro - o corecţie necesară, de altfel, având în vedere deficitul comercial record de la sfârşitul lui 2019 - putem spune că ulterior cursul a fost relativ stabil, acesta evoluând în intervalul 4,82-4,84 Lei pentru un Euro.

Analistul Miroslav Novak consideră că acest lucru se datorează politicilor monetare ale BNR, care a ţinut dobânda-cheie la niveluri relativ ridicate. Astfel, rata acesteia este acum de 1,75 %, în timp ce în Cehia şi Polonia este aproape de zero, iar în zona Euro este chiar în teritoriu negativ.

Totuşi, în a doua jumătate a lui 2020 e posibil ca BNR să reducă şi ea dobânda către zero, ceea ce înseamnă că spre sfârşitul anului ne putem aştepta la o scădere moderată a cursului RON, mai ales faţă de Euro.

În aceste condiţii, revenirea pe creştere a economiei româneşti nu va fi posibilă în acest an. În ceea ce priveşte anul următor, sunt şanse ca pentru 31 decembrie 2021 statisticile să arate un PIB mai ridicat faţă de sfârşitul lui 2020, însă nu trebuie să ne facem iluzii că diferenţa înregistrată va fi cea cu care am fost obişnuiţi în ultimii ani sau pe care o anticipam pe termen scurt.

Urmăriţi analiza integrală realizată de Miroslav Novak în interviul publicat pe canalul YouTube al AKCENTA Romania: https://youtu.be/_wkigfIgRaE