AGLOMERAREA CAZURILOR LA DNA 105 dosare au picat pe cap de procuror

Cei 86 de procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în 2014, au avut de soluţionat peste 9100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA, a declarat ieri Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, la prezentarea bilanţului instituţiei. Astfel, în medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant, având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei, potrivit doamnei Kovesi.

Frauda şi corupţia în achiziţiile publice cu fonduri naţionale şi europene continuă să reprezinte o pondere importantă în anchetele DNA. Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii publice, a mai precizat Codruţa Kovesi, menţionând: "Frauda în acest domeniu este îndreptată cu predilecţie spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate, prin existenţa incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenţi politici".

Din perspectiva tipologiilor de comitere, Laura Codruţa Kovesi a spus că există o perfecţionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei.

Calitatea actului de justiţie depinde de oamenii care aplică legea, de aceea corupţia în sistemul judiciar a fost şi rămâne una dintre priorităţi, potrivit procurorului şef al DNA.

Anul trecut, au fost trimişi în judecată 35 de magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20 de magistraţi. Codruţa Kovesi a spus: "Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o creştere a numărului actelor de corupţie în rândul magistraţilor, ci mai degrabă o creştere a eficienţei investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA. În acelaşi timp, numărul mare de magistraţi inculpaţi an de an pentru corupţie, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze, pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar, care trebuie rezolvată cu prioritate".

• Dosare cu impact major în rândul opiniei publice

Anul trecut, au fost investigaţii în dosare cu impact major în rândul opiniei publice. DNA a solicitat Parlamentului încuviinţarea arestării a 9 parlamentari şi a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri. Codruţa Kovesi a declarat că este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an: "Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoana vizată". Anchetele DNA în 2014 au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăţilor, sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.

Procurorul şef al DNA a menţionat: "Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat. Într-un singur dosar, intervenţia procurorilor a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alte dosare, intervenţia procurorilor a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri, evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300 milioane de euro".

Procurorul şef al DNA a mai spus că este important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni: "În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an. Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri".

• Kovesi cere majorarea numărului procurorilor

Schema de personal a DNA ar trebui majorată cu 50 de procurori, a spus Codruţa Kovesi, precizând că a formulat o propunere în acest sens.

"Considerăm prioritară identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi soluţionarea, în primul rând, a cauzelor importante pentru societate. Din perspectiva noastră, o primă direcţie de rezolvare este creşterea numărului de procurori, şi am formulat deja o propunere de majorare a schemei cu încă 50 de posturi", a spus Kovesi.

Procurorul şef al DNA a precizat că a înaintat o copie a acestei solicitări celor prezenţi la bilanţ, respectiv preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Victor Ponta, ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose.

Kovesi a menţionat: "Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta întru-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp. Şi am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziţia de licenţe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens putând fi multiple".

• DNA - cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare

DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare, lucru confirmat şi prin dublarea numărului de accesări a paginii de internet, dar şi de cercetări sociologice care arată că este instituţia din sistemul judiciar cu cea mai mare încredere, a mai spus procurorul şef al DNA.

"Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar", a declarat Codruţa Kovesi.

Şeful DNA a adăugat că, anul trecut, instituţia a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti, iar această analiză a indicat că performanţa DNA în 2014 este considerată "consistentă şi credibilă".

Kovesi a spus: "Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78% a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar, în egală măsură, şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Ea a mai menţionat că o treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare.

Kovesi a mai arătat că activitatea DNA a fost influenţată de modificările legislative survenite în 2014, impactul major fiind dat de aplicarea noilor Coduri.

"Aşa cum menţionam şi înainte de intrarea în vigoare, unele dispoziţii au creat dificultăţi în practica organelor judiciare, aspect confirmat şi de deciziile de neconstituţionalitate pronunţate în cursul anului 2014. În acest sens, am înaintat Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii mai multe propuneri de modificare a legislaţiei, care pot influenţa eficienţa investigaţiilor anticorupţie", a mai spus Codruţa Kovesi.

Şeful DNA a precizat că aceste propuneri vizează clarificarea unor dispoziţii care reglementează probele şi procedeele probatorii, accesul la informaţii privind datele de trafic legate de comunicaţiile electronice, regimul imunităţilor parlamentare sau ministeriale şi procedura în camera preliminară.

Pentru 2015, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, priorităţile vor viza, potrivit Codruţei Kovesi, cauze având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.

• Iohannis: "O analiză serioasă ar duce la sporirea resurselor pentru DNA, e o investiţie în viitor"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la bilanţul DNA, că o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre.

"Cu toţii am avea de câştigat din această investiţie publică, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre", a spus preşedintele, precizând că "pe termen mediu şi chiar lung, măsura eficienţei activităţii DNA ar trebui să fie dată nu numai de numărul de condamnări, ci şi de reducerea efectivă a actelor de corupţie".

Şeful statului a mai afirmat că "putem împreună să construim o societate în care tentaţia corupţiei scade nu doar de frica pedepsei, ci în urma asumării de către noi toţi, şi în special de clasa politică, a unor principii şi valori care ţin de corectitudine, integritate şi responsabilitate".

Klaus Iohannis a declarat: "Şi înainte, dar şi după ce am devenit Preşedinte am spus răspicat că vreau să punem România pe picioare. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de instituţii puternice, iar DNA este, în România anului 2015, o instituţie-cheie care contribuie la întărirea statului de drept. Rolul meu principal ca Preşedinte este acela de a sprijini acest demers şi de a încuraja celelalte instituţii ale statului să coopereze, potrivit competenţelor ce le revin, pentru atingerea acestui scop. Sunt aliatul dumneavoastră necondiţionat în această luptă pentru combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept. Vă mulţumesc şi vă doresc succes în activitate în continuare".

• Iohannis: "Mi-aş dori să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică"

Preşedintele Iohannis a declarat că şi-ar dori să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică şi să nu mai fie declaraţii ale oamenilor politici care vizează cazuri instrumentate de magistraţi, menţionând că este de apreciat promptitudinea reacţiei CSM.

Şeful statului a menţionat, în discursul susţinut la şedinţa de bilanţ a DNA pe anul 2014, că unul dintre aspectele la care ar dori să se refere este cel al anchetelor desfăşurate de DNA şi care vizează oameni din sfera publică, mai ales politicieni: "Trebuie să depăşim definitiv situaţiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi. Sper ca partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei".

Klaus Iohannis a subliniat că "este de apreciat aici promptitudinea cu care CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, a reacţionat în astfel de situaţii şi a contribuit, prin poziţiile sale publice, la aşezarea discursului public într-un registru de echilibru şi responsabilitate".

• Licu (PICCJ): "Activitatea DNA în 2014, supusă la presiuni din partea politicienilor şi presei"

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 2014 a fost supusă unor atacuri continue din partea oamenilor politici şi mass-media, a declarat ieri, prim-adjunctul procurorului şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), Bogdan Licu. Domnia sa a precizat: "2014 a fost un an în care activitatea dumneavostră a fost supusă în continuare unor presiuni exterioare sistemului judiciar, unor critici şi atacuri venite fie din partea unor oameni politici, fie din partea unor instituţii media. Aţi reuşit însă să păstraţi acelaşi ritm de lucru şi acelaşi nivel profesionist al anchetelor, dovedind că aţi înţeles pe deplin unul dintre principiile după care trebuie să se ghideze activitatea unui procuror: soluţia dată în sală de judecată de către un judecător este singura care validează, care recunoaşte calitatea muncii procurorului".

Bogdan Licu a adăugat că, din cauza competenţei legale pe care o are DNA în efectuarea investigaţiilor penale, atenţia publică a fost focalizată asupra procurorilor anticorupţie mai mult decât asupra oricărei alte structuri de parchet.

Prim-adjunctul procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a subliniat că fenomenul corupţiei trebuie privit ca fiind principala problemă internă de siguranţă naţională. În acest context, Licu a spus, transmiţând mesajul procurorului general Tiberiu Niţu, că DNA ar trebui să găsească "soluţii de comunicare care să nu mai alimenteze speculaţiile".

• Ponta: "Îmbunătăţirea legislaţiei şi hotărârile executorii mai rapide vor creşte gradul de recuperare"

Legislaţia referitoare la recuperarea prejudiciului constatat în cauzele penale trebuie îmbunătăţită, iar hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile trebuie date mai rapid pentru a putea fi puse în executare, a afirmat, ieri, premierul Victor Ponta. În discursul susţinut la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, eveniment la care a participat şi prim-ministrul Victor Ponta, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că gradul de recuperare a prejudiciului înregistrat de Ministerul Finanţelor este de 10%, ceea ce, în opinia sa, este "inacceptabil".

"Nu aş putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor şi resursele de care dispune parchetul anticorupţie. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului", a subliniat şeful statului, în discursul susţinut la şedinţa de bilanţ a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014.

Potrivit preşedintelui, recuperarea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează fenomenul.

"Situaţia din prezent - în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% - este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită", a spus Iohannis.

Plecând de la declaraţia preşedintelui, la finalul reuniunii jurnaliştii prezenţi l-au întrebat pe premier ce măsuri ar trebuie luate pentru creşterea gradului de colectare a prejudiciului, iar Ponta a arătat că este necesar să fie îmbunătăţită legislaţia, dar şi instanţa să dea hotărâri "mai rapide" care să poată fi puse în executare.

În acest context, jurnaliştii l-au întrebat de premier dacă ia în calcul şi schimbarea şefului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Ponta a explicat, potrivit Mediafax: "Dar ce aveţi cu şeful ANAF? ANAF, în fiecare an în ultimii trei ani, a avut încasări suplimentare. ANAF se ocupă cu multe alte lucruri. Ceea ce a spus (preşedintele Klaus Iohannis - n.r.) şi ceea ce spunem şi noi de fiecare dată este faptul că trebuie să îmbunătăţim legislaţia şi trebuie să avem hotărâri mai rapide care să poată fi puse în executare. Aici nu este vorba doar de recuperarea prejudiciilor, pentru că acestea se fac în dosare penale după ce se dau hotărâri definitive şi irevocabile, aici se întâmplă aşa, cum am arătat şi eu, şi în alte multe cauze. La insolvenţă avem 10 miliarde de euro de recuperat şi nu primim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile. Deci, este un proces în care toţi cei care am fost azi aici lucrăm împreună sigur că o să avem rezultate".

Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a afirmat ieri că nu este mulţumit de gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor, de doar 10%, însă speră ca ANAF să regleze acest derapaj în cel mai scurt timp, răspunzându-i astfel preşedintelui Iohannis, care a catalogat marţi acest nivel ca inacceptabil.

"Nici noi nu suntem mulţumiţi, iar activitatea ANAF tocmai în această direcţie merge, de a intensifica atât recuperarea, cât şi creşterea veniturilor. Bineînţeles că am discuţii în permanenţă cu ANAF şi sper ca inclusiv acest derapaj constatat de domnul preşedinte să fie reglat într-un timp cât mai scurt", a declarat Vâlcov, la solicitarea presei de a prezenta un punct de vedere în legătură cu afirmaţia preşedintelui Iohannis privind recuperarea prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor.