AGRICULTURA, EDUCAŢIA, ADMINISTRAŢIA, TRANSPORTURILE, ENERGIA - ÎN STRADĂ Săptămâna protestelor contra disfuncţionalităţilor din economie

Săptămâna pe care o traversăm pare să fie dedicată protestelor împotriva disfuncţionalităţilor din mai multe sectoare economice.

Sindicalişti din agricultură, educaţie, administraţie, transporturi, energie au protestat, ieri, sau au anunţat că vor desfăşura acţiuni de protest în aceste zile, declarându-se nemulţumiţi, printre altele, de subfinanţarea domeniilor în care activează, de salariile pe care le primesc, dar şi de lipsa politicilor de dezvoltare.

Sindicaliştii din agricultură reclamă şi lipsa Contractului Colectiv de Muncă

Sindicatele afiliate Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe - AGROSTAR au protestat, ieri, în faţa Palatului Cotroceni, fiind nemulţumite de lipsa unor politici pentru sectorul agricol şi de subfinanţarea domeniului, în ansamblul său.

Sindicaliştii din agricultură reclamă şi lipsa Contractului Colectiv de Muncă, problemele sectorului fiind prezentate într-un memoriu întocmit pentru Preşedinţie de reprezentanţii unei delegaţii alcătuită din reprezentanţi ai AGROSTAR şi BNS.

Liderii Blocului Naţional Sindical au anunţat, din data de 24 mai, că vor începe mai multe acţiuni de protest în perioada următoare, la Palatul Cotroceni, ca să atragă atenţia asupra problemelor cu care se confruntă.

Seria protestelor a fost deschisă pe 25 mai de sindicatele din industria de apărare, care au pichetat sediul Preşedinţiei, împreună cu organizaţiile sindicale din sector afiliate la Cartel Alfa.

Mâine urmează să protesteze sindicatele din industria constructoare de automobile şi subansamble auto şi din transporturi, afiliate la BNS, iar vineri - sindicatele din energie.

În această perioadă, BNS are în evaluare şi alte acţiuni de protest organizate cu sindicate membre din alte sectoare de activitate.

Ordonanţa privind salarizarea - motiv de conflict între salariaţi şi Guvern

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) respinge proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea bugetarilor şi ameninţă cu proteste şi, respectiv, cu blocarea activităţii, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta menţionează: "Constatăm, încă o dată, că reprezentanţii Guvernului României desconsideră salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în consiliile judeţene şi primăriile de pe întreg teritoriul ţării. Vă reamintim că peste 50% dintre aceştia au venituri salariale brute apropiate ca valoare sau egale cu salariul minim brut pe economie".

Potrivit sindicaliştilor, în cazul în care Ordonanţa va fi adoptată fără să fie luate în considerare solicitările salariaţilor din administraţia publică locală, Federaţia va trece la organizarea acţiunilor de protest la nivel naţional, "care vor merge până la blocarea activităţii în sectorul de activitate" pe care îl reprezintă.

Salariaţii din învăţământ mărşăluiesc, astăzi, între Guvern şi Palatul Cotroceni

Sindicaliştii din învăţământ urmează să aibă, astăzi, la prânz, un miting de circa o oră în faţa Guvernului, după care vor pleca din Piaţa Victoriei către Palatul Cotroceni, într-un marş de protest, după cum ne-a spus Anton Hadăr, liderul Federaţiei Sindicale din Învăţământul Superior Alma Mater. Domnia sa ne-a precizat: "Vrem să atragem atenţia asupra problemelor din educaţie, care sunt aspectele asupra cărora trebuie să se orienteze autorităţile. Ministerul Finanţelor nu a participat la nicio întâlnire pe care am avut-o cu reprezentanţi ai Guvernului. Un ministru care nu găseşte 300 de milioane de lei pentru educaţie nu are ce să caute pe fotoliul de ministru".

Domnul Hadăr ne-a spus că, luni, în cadrul întâlnirii pe care cei din educaţie au avut-o cu reprezentanţii Ministerului Muncii, li s-a propus o "corecţie" de 5% din august 2016, urmând ca o nouă ajustare de 5% să vină abia la finalul anului 2017-începutul lui 2018.

Sindicaliştii din educaţie au respins şi această nouă ofertă făcută de guvernanţi, mai ales în contextul în care majorarea salarială s-ar aplica doar cadrelor debutante şi la început de carieră, cu până la 10-15 ani vechime.

Şi sâmbătă autorităţile au făcut o propunere salariaţilor din învăţământ, în urma căreia Anton Hadăr a declarat: "S-a propus o creştere medie de 5% în învăţământ aplicată de la 1 ianuarie 2017, dar nu am ajuns la pace pentru că dorinţa noastră este de a avea o creştere medie de 10% de la 1 ianuarie 2017. Există deschidere şi voinţă, dar cu putinţă financiară mică, pentru că anvelopa financiară oferită de Ministerul Finanţelor este redusă. Domnul ministru al Muncii spune că s-a suplimentat cu vreo 200 de milioane de lei pentru a se putea face loc şi Educaţiei cu aceste creşteri de la 1 ianuarie 2017, dar noi avem o altă ţintă, pentru că ştim necesităţile şi frământările sistemului şi ce înseamnă să dai 5% la salarii foarte, foarte mici".

Acesta a afirmat că şi-ar fi dorit ca Executivul să vină şi cu anumite corecţii salariale "mai consistente", mai ales pentru cei aflaţi la început de carieră, dar că vor rămâne deschişi dialogului.

"S-au făcut paşi mici, dar insuficienţi ca să spunem că lucrurile sunt rezolvate. (...) Noi avem o variantă care să fie cât de cât mai apropiată de aşteptările noastre şi sperăm ca Ministerul Muncii să primească mai mulţi bani, ca să se ajungă la un echilibru", a mai spus Hadăr, precizând că noua propunere prevede introducerea sporului de doctorat tuturor acelora care nu l-au avut după 2010, ceea ce este "evident un progres, pentru că vom termina cu acele procese în instanţe pentru recuperarea acestui spor".

Sindicatele din Educaţie au refuzat şi propunerea premierului Dacian Cioloş de creştere a salariilor, în medie, cu 10% de la 1 august 2017.

Liderii de sindicat au cerut membrilor Guvernului ca Ordonanţa privind salarizarea în sectorul public să se aplice nediscriminatoriu de la 1 august 2016, cel târziu 1 ianuarie 2017, la fel ca la Sănătate, şi au subliniat că nu vor accepta o diferenţă de un an în aplicarea acestui act normativ.

Ordonanţa privind salarizarea bugetară ar urma să intre astăzi în şedinţa de Guvern

Noul proiect de ordonanţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ar urma să intre astăzi în şedinţa de Guvern, după cum a anunţat, recent, premierul Dacian Cioloş, subliniind: "Vă confirm faptul că proiectul intră în dezbatere publică, dar dezbaterea publică nu va însemna că eu stau şi aştept să văd ce zice lumea. Ne vom întâlni inclusiv cu sindicatele din Educaţie, pe care îi aştept să nu se mai ridice de pe scaun şi să plece. Au ieşit din sală cu 10 minute înainte pentru că au înţeles că nu vor beneficia de aceeaşi grilă ca cei din Sănătate. Am toată deschiderea să discutăm (...). Pe 1 iunie, dacă lucrurile vor fi în regulă şi vom organiza Consiliul Naţional Tripartit pentru a valida această propunere de ordonanţă, se va propune în şedinţa de Guvern spre adoptare, cu implementare începând cu luna august 2016, ceea ce înseamnă salarii în plată în septembrie 2016. O parte din bani vor fi alocaţi la rectificarea bugetară".

Aşteptările referitoare la proiectul de ordonanţă privind salariile bugetarilor erau foarte mari, iar în discuţiile pe care le-a avut cu partenerii sociali Guvernul s-a asigurat că niciun salariu nu va scădea, a afirmat, recent, ministrul Muncii Dragoş Pîslaru, menţionând: "De la început a fost foarte clar stabilit ceea ce vrem să facem. Am ştiut că avem disfuncţionalităţi în sistem. Pe de altă parte, eram cu toţii conştienţi că aşteptările erau foarte mari. Toată lumea aştepta să se iasă cu ceva consistent. Al treilea lucru pe care l-am constatat este cel legat de date. La momentul la care ne-am apucat de construcţia primei variante, am cerut datele din sistem. La Ministerul Muncii nu exista nicio dată, toate erau la Ministerul de Finanţe". Ministrul Muncii a punctat că noul proiect de ordonanţă urmăreşte patru obiective, printre care şi acordarea de bonusuri de performanţă în Sănătate şi Educaţie, adăugând: "Angajamentul meu în calitate de ministru este acela că proiectul pe care o să lucrăm în continuare va fi fundamentat pe date pentru a documenta un impact corect. Proiectul actual este net superior şi bazat pe realitate. Obiectivele au fost bazate pe corecţii, care ţin de încadrare şi de decomprimare a bazei piramidale, respectând marja fiscal bugetară. Există o diferenţă de sistem între salariile de bază şi alte elemente care te duc la câştigul final. Avem sectoare, cum este în Apărare, unde salariul de bază este mic, dar cu indemnizaţiile de hrană, chirie etc. te duc la un salariu de bază mai mare. Prin acest nou proiect propunem patru lucruri: rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, corectarea pe orizontală şi verticală a structurii salariale în Sănătate, creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală şi bonusuri de performanţă pentru Sănătate şi Educaţie. Era o certitudine că nu toată lumea va fi mulţumită".

Angajatorii din transporturi protestează împotriva legii salariului minim din Franţa şi Germania

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a protestat, ieri, în faţa sediului Reprezentanţei Comisiei Europene din România împotriva "impunerii abuzive" a legilor salariului minim din Franţa şi Germania transportatorilor rutieri, exprimându-şi nemulţumirea privind "indiferenţa" Comisiei Europene faţă de escaladarea acestor "măsuri protecţioniste" în cadrul UE.

Reprezentanţii UNTRR subliniază, într-un comunicat: "UNTRR consideră abuzivă aplicarea de către Germania de la 1 ianuarie 2015 a unui salariu minim în transporturi cu toate cerinţele sale administrative suplimentare, fiind o încălcare evidentă a regulilor fundamentale ale pieţei comune europene.

În prezent, UNTRR semnalează problemele grave din Franţa, unde, pe 1 iulie 2016, devine aplicabilă legea Macron, impunând transportatorilor rutieri români şi din alte state membre UE să le plătească şoferilor salariul minim din Franţa pentru operaţiunile de transport rutier internaţional efectuate pe teritoriul acestei ţări. Impactul acestei noi măsuri protecţioniste asupra sectorului de transport rutier este imens, aducând poveri administrative, organizaţionale şi financiare foarte mari şi conducând la creşterea dramatică a costurilor, pierderea competitivităţii, iar în cele din urmă excluderea de pe alte pieţe.

În acest sens, UNTRR a înaintat Reprezentanţei Comisiei Europene din România o rezoluţie semnată împreună cu alte zece asociaţii din diferite ţări din UE spre a fi înaintată preşedintelui Comisiei Europene Jean - Claude Juncker, cu scopul de a determina Comisia Europeană să ia măsuri împotriva măsurilor protecţioniste din Franţa şi Germania.

În cadrul unei rezoluţii comune, transportatorii precizează: "Atunci când ţările noastre au aderat la Uniunea Europeană, am salutat libertăţile sale fundamentale. Am acceptat cu mare înţelegere şi amabilitate investiţiile franceze sau germane în ţările noastre şi am făcut mari eforturi, ne-am asumat riscul de a concura pe piaţa comună europeană. Uniunea Europeană a fost creată pentru a fi o comunitate de interese economice comune, o comunitate în care fiecare ţară şi-a sacrificat o parte din propriile beneficii pentru a crea o bunăstare comună. Legislaţia Germanei şi Franţei în transport reprezintă un pas înapoi, o încercare de a impune propriile lor interese particulare asupra altora. Nu putem rămâne pasivi şi nu putem permite acest dictat al unor State Membre în detrimentul altora.

Credem că aceste reguli interne în transporturi sub sloganuri privind drepturile lucrătorilor sau lupta împotriva abuzurilor aduc numai restricţii în activităţile economice desfăşurate de către operatorii străini şi sunt, de fapt, ajutor de stat pentru transportatorii francezi sau germani. Guvernele acestor ţări îşi sprijină efectiv proprii lor antreprenori indiferent de consecinţele pe care această activitate le aduce de fapt altor ţări. Suntem profund dezamăgiţi de acest protecţionism clar. Ne-am imaginat şi am înţeles altfel libertatea activităţii economice în UE".

Transportatorii solicită Comisiei Europene să retragă aceste reguli de pe piaţă, considerând că sunt inadecvate şi nedrepte, limitând libertăţile europene.

Secretarul general al UNTRR Radu Dinescu ne-a declarat: "Şoferii din România care lucrează în afara ţării nu sunt prost plătiţi. Ei câştigă circa 1.700 de euro pe lună, din diurnă şi venituri salariale. Ei pot primi cu bucurie această lege franceză, dar nu se gândesc că angajatorii, ca să le plătească salarii mai mari, trebuie să achite şi taxe mai mari la stat şi trebuie să şi aibă de unde. În Germania, de exemplu, un transportator încasează de la clienţi 1,5 euro pe km, iar în România - 1 euro pe km. Este o diferenţă mare între veniturile societăţilor nemţeşti şi cele ale noastre. Noi nu avem atâtea încasări cât să putem plăti şoferii la nivel european. În plus, este foarte greu de contorizat câte ore stă un şofer într-o ţară şi câte în alta şi, pentru fiecare interval orar, să avem alt nivel de salarizare. Ideea francezilor, de fapt, cu această lege, este să scoată de pe piaţă companiile străine".

Surse apropiate situaţiei susţin că această lege s-ar aplica doar şoferilor detaşaţi în aceste ţări, nu şi celor care sunt în tranzit prin respectivele state, informaţie neconfirmată de domnul Dinescu.

Acţiunea de protest este derulată de companiile transportatoare din 11 ţări, care încearcă să coordoneze o acţiune de protest pe 14 iunie, la Bruxelles, în faţa Parlamentului European.