AGRICULTURA LA ORDINEA ZILEI/EXCLUSIVITATE - MINISTRUL DANIEL CONSTANTIN: "Agricultura, o ramură cu risc scăzut în creditare"

Reporter: Stimate domnule Daniel Constantin, care sunt problemele agriculturii de la noi din ţară?

Daniel Constantin: În prezent, mediul agricol de la noi din ţară şi fermierii, implicit, se confruntă cu o serie de probleme în funcţie de dimensiunea exploataţiei şi de specificul activităţilor agricole. Mare parte a acestor probleme vin pe fondul efectelor crizei financiare, aspect care se reflectă în resurse materiale şi financiare insuficiente.

Un alt aspect care contribuie la o performanţă redusă a sectorului agricol, la ora actuală, este reprezentat de terenul agricol care este, în mare parte, fragmentat, fărâmiţat în fâşii înguste, dar şi lipsa unei intabulări clare a terenurilor cu destinaţie agricolă.

Fermierii mai suferă, de asemenea, şi de pe urma fluctuaţiilor preţurilor de pe piaţă a produselor agricole.

Totodată, fermierii de la noi din ţară se mai confruntă şi cu anumite dificultăţi în ceea ce priveşte accesul pe piaţă pentru vânzarea producţiei, în mare parte din cauza lipsei spaţiilor de depozitare.

Totodată, o altă problemă care cauzează dezavantaje competitive între producătorii agricoli este cea a practicilor comerciale neloiale.

În plus, mediul rural mai este afectat de o serie de factori precum depopularea satelor, migrări ale tinerilor către mediul urban, terenurile nelucrate de către proprietarii vârstnici, precum şi lipsa forţei de muncă specializată.

Ca atare, această acumulare de factori care planează asupra mediului rural de la noi din ţară duce la anumite dificultăţi în absorbţia fondurilor europene, în special pentru investiţii, dar şi la o slabă organizare a producătorilor agricoli în forme de asociere.

În mod cert, sectorul agricol în general suferă de pe urma nivelului scăzut de dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor în zonele rurale.

Precaritatea domeniului agricol se reflectă, de altfel, şi în reticenţa băncilor atunci când trebuie să ofere credite pentru diverse activităţi din acest sector al economiei.

Nu în ultimul rând, o altă problemă din agricultură este reprezentată de gradul redus de pregătire şi instruire în domeniile de interes profesional şi managerial al producătorilor agricoli mici şi mijlocii, în special al celor vârstnici.

Investiţiile reduse în cercetările ştiinţifice menite să stimuleze sectorul agricol se constituie într-o altă problemă care, indubitabil, creşte riscul dezvoltării competitivităţii în agricultură.

Sectorul agricol a suferit, de asemenea, de pe urma schimbărilor climatice care au loc la nivel global.

Reporter: Consideraţi că Strategia Naţională pentru Agricultură va reuşi să rezolve parte din problemele din sectorul agricol şi din mediul rural?

Daniel Constantin: Strategia Naţională pentru Agricultură trebuie să asigure un grad sporit de predictibilitate şi de coerenţă la nivelul acţiunilor care vor fi întreprinse în viitor, în vederea măririi performanţei sectorului agricol de la noi din ţară. Este important, aşadar, ca strategia şi prevederile sale să fie asumate atât tehnic cât şi politic de către clasa politică şi de reprezentanţii mediului agricol de la noi.

Strategia Naţională pentru Agricultură şi mediul rural reprezintă rezultatul muncii asociaţiilor de producători, reprezentanţilor din mediul academic şi oficialilor din instituţiile publice, astfel încât, într-adevăr, consider că documentul are capacitatea de a asigura cadrul rezolvării a mare parte din problemele din domeniul agricol de la noi din ţară.

În plus, bună parte din această strategie va fi implementată, în perioada următoare, şi se va reflecta în modul în care vom alege să aplicăm opţiunile prevăzute în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), atât în cadrul Pilonului I - plăţi directe şi măsuri de piaţă, cât şi prin Pilonul II, în noul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020.

Reporter: În ultima perioadă, băncile au devenit mut mai receptive, la nivel declarativ, să acorde credite fermierilor. Cum vedeţi acest demers al băncilor?

Daniel Constantin: Băncile joacă un rol foarte important în procesul de absorbţie a fondurilor alocate ţării noastre în domeniul agriculturii, iar în ultimii ani acestea au devenit un veritabil partener de colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu cele două agenţii de plăţi subordonate ministerului.

Ca atare, instituţiile bancare au început să lanseze produse de creditare specifice, destinate sectorului agricol.

Personal, am susţinut întotdeauna că o bună comunicare şi colaborare cu băncile este benefică pentru fermieri, care pot obţine credite pe termen scurt în condiţii mai avantajoase, fără să le fie solicitate garanţii suplimentare.

În ultima perioadă agricultura a devenit o ramură cu risc scăzut în creditare, acest aspect fiind demonstrat în special de creditele acordate în baza adeverinţelor eliberate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în cadrul mai multor forme de sprijin implementate de APIA.

Totodată, MADR s-a implicat activ în facilitarea relaţiilor dintre bănci şi fermieri, de-a lungul timpului.

De pildă, Ministerul Agriculturii a avut mai multe consultări cu băncile comerciale, iar rezultat al acestor discuţii este adoptarea unui ordin prin care se precizează că semnarea convenţiei APIA cu o anumită bancă depinde de volumul creditelor acordate de banca respectivă, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 .

În ultimă instanţă, consider că MADR va continua să aibă o relaţie de colaborare de lungă durată cu băncile de la noi din ţară, aspect care să se reflecte mai cu seamă în credite avantajoase pentru fermieri.

Totodată, în calitate de ministru al Agriculturii, am toată încrederea că băncile vor adopta cele mai bune soluţii de creditare destinate sectorului agricol, având în vedere şi că, în următorii 7 ani, importante fonduri comunitare alocate ţării noastre, împreună cu resursele bugetare, vor fi derulate prin intermediul acestora.

Reporter: Anul trecut, existau anumite discuţii despre implementarea unui sistem naţional de irigaţii. În ce stadiu se află acest proiect?

Daniel Constantin: Principalele prevederi ale strategiei care înglobează sistemul naţional de irigaţii sunt organizate în trei etape, pe termen scurt, mediu şi lung.

Astfel, strategia pe termen scurt se reflectă în aprobarea Ordinului Ministrului Agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 30/2013 pentru modificarea normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, prin care s-au redus cheltuielile indirecte, cuprinse în structura tarifului anual şi de livrare, de la 10% la 8%.

În plus, pe termen scurt, strategia sectorului de irigaţii de la noi din ţară mai prevede şi modificarea Ordonanţei de Guvern 82/2011 cu privire la unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare prin introducerea unor noi atribuţii în activitatea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF).

Una din noile sarcini ale ANIF presupune, în primul rând, punerea în funcţiune a staţiilor de desecare din zona care urmează a fi afectată, pentru prevenirea inundării localităţilor şi a degradării infrastructurii funciare.

Costurile maxime generate de activităţile de desecare sunt stabilite de către o comisie formată din reprezentanţi ai prefecturilor, inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi membri ai ANIF, avizul final aparţinând ministerelor Agriculturii şi Afacerilor Interne.

Totodată, inspectorii ANIF vor avea în atribuţii şi efectuarea tuturor probelor tehnologice la instalaţiile de pompare a apei şi vor putea verifica şi capacitatea de transport a canalelor, operaţiune care a debutat la începutul campaniei de irigat.

Fondurile necesare efectuării probelor tehnologice, punerii în funcţiune a staţiilor de desecare, verificării capacităţii de transport a canalelor de irigaţii sunt extrase din bugetul Agenţiei, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.

Totodată, strategia pe termen scurt mai vizează şi aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 79/26 iunie 2013 care stabileşte ca ANIF, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare (OIF) şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare (FOIF) să poată derula activităţi de furnizare a energiei electrice.

Cea de-a doua etapă a implementării strategiei naţionale pentru sistemul de irigaţii implică reabilitarea infrastructurii principale aparţinând domeniului public al statului, formată din 56 sisteme de îmbunătăţiri funciare în suprafaţă de circa 800 de mii de hectare.

De succesul acestei iniţiative depinde, în mare parte, scoaterea agriculturii de sub incidenţa factorilor climatici care continuă să influenţeze recoltele agricole.

De asemenea, din punct de vedere statistic, de pe urma reabilitării infrastructurii de irigaţii vor beneficia 190 localităţi cu o populaţie de 1.097.433 locuitori, 56 obiective industriale, 12.382 gospodării, 162 şcoli şi grădiniţe, 57 obiective pentru asistenţă sanitară, 32 biserici şi mânăstiri, un număr de 329 alte obiective sociale, 3.529 kilometri de drumuri naţionale şi judeţene şi 290 kilometri de reţele electrice.

Sursa de finanţare pentru ducerea la bun final a acestei iniţiative provine din Fondurile Structurale puse la dispoziţie de Comisia Europeană, în perioada 2014-2020, valoarea estimată a lucrărilor fiind de 982 milioane de euro.

Ţara noastră a transmis, recent, către Comisia Europeană, prin intermediul Ministerul Fondurilor Europene, propunerile de investiţii, în cadrul dialogului informal pentru pregătirea Acordului de Parteneriat 2014-2020 şi a Programelor Operaţionale.

Astfel, în urma discuţiilor s-a optat pentru suma de circa 220 milioane de euro în scopul reabilitării infrastructurii principale de irigaţii aparţinând domeniului public al statului de pe suprafaţa de 195 de mii de hectare, incluzând 13 sisteme de irigaţii care sunt amplasate, în general, în partea de sud şi est a ţării.

Totodată, pe temen mediu, Ministerul Agriculturii vizează schimbarea soluţiei de alimentare pentru 3 sisteme de irigaţii (Ciorăşti- Măicăneşti, Nămoloasa- Măxineni şi Grădiştea-Făurei-Jirlău), având o suprafaţă de aproximativ 56 de mii de hectare, şi care, în prezent, se bazează, cu precădere pe apa din Siret şi Prut.

Potrivit strategiei naţioanale de irigaţii, cele trei sisteme de irigaţii vor fi racordate la sursele de alimentare din canalul magistral Siret - Bărăgan, construit în proporţie de 90%.

Valoarea lucrărilor pentru cele trei sisteme de irigaţii se ridică la aproximativ 90 de milioane de euro.

Cea de-a treia etapă din programul pentru reabilitarea sistemului naţional de irigaţii înglobează strategia pe termen lung, care, odată dusă la capăt, va asigura o creştere a performanţei în sectorul agricol de la noi din ţară.

Una din iniţiativele din strategia pe termen lung pentru îmbunătăţirea sistemului de irigaţii vizează elaborarea unei legi a arealelor irigabile care să conducă la utilizarea mai eficientă a apei prin reducerea pierderilor, îmbunătăţirea practicilor de irigare şi reciclarea sau stocarea apei.

Totodată, în viitor, MADR are în plan amenajarea unei suprafeţe de aproximativ 474 de mii de hectare, în zonele limitrofe canalului magistral Siret - Bărăgan care să fie alimentată din canalul magistral Siret - Bărăgan.

Sistemele de îmbunătăţiri funciare propuse pentru amenajare sunt următoarele: Rugineşti - Pufeşti - Panciu, Coteşti - Râmnicu Sărat - Nord, Râmnicu - Sărat - Sud, Buzău - Sărata, Gologanu - Năneşti, Bogza - Balta - Albă, Pogoanele - Fundata, cu o suprafaţă totală de circa 474 de mii de hectare.

Conform estimărilor, în urma realizării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pe o suprafaţă de 425.000 ha aferente Canalului magistral Siret - Bărăgan, vor putea fi obţinute sporurile anuale de recoltă la culturile de grâu, porumb, furaje şi floarea soarelui semnificativ mai mari decât cele din prezent.

Echivalentul acestor sporuri de recoltă, la preţul mondial al pieţei, este de circa 120 de milioane de euro pe an, iar economia de energie va fi de 2,25 milioane de euro pe an.

Valoarea lucrărilor pentru amenajarea zonelor respective se ridică la circa 2,4 miliarde de euro.

Reporter: Există anumite voci din politică şi agricultură care susţin că reforma Politicii Agricole Comune (PAC) va genera o nouă polarizare, în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene, în funcţie de interesele naţionale. Consideraţi că aceste temeri sunt fondate?

Daniel Constantin: În mod invariabil, noua Politică Agricolă Comună nu va însemna o uniformizare a sprijinului direct la nivelul fermierilor din statele membre, însă, cu siguranţă, acesta asigură un anumit nivel de convergenţă, astfel încât discrepanţele actuale să fie cât mai reduse.

Reporter: Care sunt cele mai importante beneficii ale reformei PAC pentru agricultura de la noi din ţară?

Daniel Constantin: Principalul beneficiu care rezultă din reforma PAC se reflectă în obţinerea unei finanţări comunitare consistente, chiar dacă nu se ridică la nivelul de aşteptare al producătorilor autohtoni.

În ce priveşte cerinţele tehnice, aşa cum am anunţat şi la finalul Consiliului miniştrilor din 24-25 iunie de la Luxemburg, negocierile au fost foarte intense.

Există anumite prevederi din noua PAC care îi avantajează, incontestabil, pe fermierii de la noi din ţară.

În primul rând, aplicarea schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS) a fost prelungită până în 2020, cu posibilitatea suplimentării acestora, de la bugetul naţional prin plăţi naţionale tranzitorii (TNA), pentru care se va aplica o schemă de degresivitate mai favorabilă decât cea prevăzută iniţial (50% în 2020 faţă de nivelul de finanţare aplicat în 2013, în comparaţie cu 20% în 2020 cât era stabilit iniţial).

Totodată, noua PAC mai prevede şi aplicarea obligatorie a schemei de plată unică pentru tinerii fermieri (odată cu creşterea pragului de aplicabilitate la o suprafaţă ce va fi decisă de Statele Membre, între 25-90 ha).

Un alt aspect de interes pentru ţara noastră vizează menţinerea cotei de zahăr până în 2017, care avantajează producătorii autohtoni.

În cele din urmă, prin noua PAC ţara noastră a obţinut creşterea finanţării pentru Programul Naţional Viticol 2014-2018 la 238,5 milioane de euro, însemnând o creştere anuală de 5,5 milioane euro.

Reporter: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, modul prin care ţara noastră ar putea să-şi crească competitivitatea în planul agricol, astfel încât să poată concura cu restul statelor europene?

Daniel Constantin: Competitivitatea sectorului agricol depinde, în mod invariabil, de asocierea producătorilor, atât pe filieră cât şi în scopul comercializării în comun sau al negocierii.

Totodată, sporirea competitivităţii agriculturii este influenţată şi de starea sistemului de irigaţii şi de finanţare, motiv pentru care ministerul are în plan o serie de iniţiative care să rezolve aceste carenţe.

Astfel, în perioada următoare, priorităţile MADR sunt legate de extinderea sistemului de irigaţii şi de crearea şi finanţarea fondurilor mutuale. De altfel, pentru acestea din urmă, au fost făcuţi deja primii paşi prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă şi a normelor de aplicare.

Reporter: În ultimul timp, cele mai mari asociaţii din agricultură au ieşit cu declaraţii dure, precum că actuala legislaţie privind Camerele Agricole nu are adresabilitate pentru fermieri sub nici o formă. Cum comentaţi aceste declaraţii?

Daniel Constantin: Legea nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală răspunde, în general, cerinţelor de descentralizare, profesionalizare şi autonomie a activităţilor din aceste sectoare.

Cu toate acestea, s-au constatat anumite disfuncţionalităţi în ultima perioadă privind organizarea şi desfăşurarea efectivă a proceselor şi etapelor premergătoare înfiinţării camerelor agricole la nivel judeţean.

În fapt, legislaţia actuală conferă drepturi ce decurg nemijlocit din statutul de utilitate publică, fără să acorde explicit acest statut camerelor agricole, ceea ce face neaplicabile dispoziţiile legale privind facilităţile care se acordă organizaţiilor de utilitate publică, în sensul întăririi capacităţii logistice a acestor structuri pentru a asigura operativ scopul pentru care se organizează.

Ordonanţa de urgenţă nr.58/2013, propusă de actualul Guvern, a instituit măsuri pentru amendarea textului actual al legii, astfel încât să se asigure cadrul necesar şi suficient organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole şi constituirii camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional.

Astfel, principalele modificări au vizat aspecte precum modul de organizare al camerelor agricole la nivelul fiecărui judeţ şi stabilirea atribuţiilor acestora.

În respectiva ordonanţă de Guvern mai este prevăzută şi durata mandatului organelor de conducere ale camerelor agricole, propunând, în acelaşi timp şi o grilă pentru identificarea în mod explicit a categoriilor de membri care pot face parte din camere agricole judeţene.

Nu în ultimul rând, OUG 58/2013 are drept principal scop eficientizarea camerelor agricole prin reorganizare la nivelul judeţelor şi transferul implicit de atribuţii de la nivel central la cel local, având, desigur, finalitate în îmbunătăţirea performanţei sectorului agricol.

Reporter: Cum credeţi că va evolua sectorul agricol de la noi din ţară, în următorii ani?

Daniel Constantin: Sectorul agricol de la noi din ţară va continua ofensiva pentru creşterea competitivităţii pe piaţa unică europeană, prin aplicarea noii Politici Agricole Comune pentru perioada 2014-2020 dar şi prin susţinerea de care va beneficia de la bugetul de stat.

Principalele direcţii de susţinere a dezvoltării agriculturii în noua PAC pot fi grupate pe mai multe planuri de intervenţie.

În primul rând, sectorul agricol de la noi din ţară va fi stimulat prin intermediul plăţilor directe. Formele de sprijin, prin plăţi directe, conform politicii PAC vizează o plată de bază pentru fermieri; o plată pentru fermierii care aplică practici agricole benefice pentru climă şi mediu; o plata redistributivă şi o plată facultativă pentru fermierii din zonele care se confruntă cu anumite constrângeri naturale.

Totodată, nici tinerii fermieri nu sunt pierduţi din vedere, motiv pentru care aceştia vor beneficia de anumite subvenţii încep activitatea agricolă.

Astfel, subvenţia la hectar pentru tinerii fermieri de până în 40 ani care îşi încep activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25% din valoarea schemei plăţilor unice pe suprafaţă, în primii 5 ani, pentru o limită maximă cuprinsă între 25-90 hectar.

Tinerii fermieri vor beneficia, sub formă de plăţi directe, de maximum 2% din plafonul naţional alocat pentru agricultură.

În plus, pentru sporirea performanţei agriculturii va fi implementată o schemă de sprijin cuplat facultativ pentru anumite tipuri de activităţi agricole sau pentru anumite sisteme agricole care se confruntă cu diverse tipuri de dificultăţi şi care sunt deosebit de importante din motive economice şi sociale.

În privinţa micilor fermieri, va fi pusă la punct o schemă simplificată cu cerinţe şi proceduri mai puţin complicate care să servească acestora în procesul agricol.

Beneficiile băneşti acordate micilor fermieri vor însuma circa 10 % din plafonul naţional alocat sectorului agricol.

În acelaşi timp, atunci când ne referim la evoluţia sectorului agricol nu putem să ignorăm şi faptul că ţara noastră are posibilitatea de a aplica în continuare schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) în loc de plata de bază. De asemenea, ţara noastră mai poate acorda Plăţi Naţionale Directe Complementare (numite Ajutoare Naţionale de Tranziţie) în condiţiile şi sectoarele în care s-au acordat Plăţile naţionale directe complementare (PNDC) în anul 2013, degresiv, pornind de la nivelul stabilit în anul 2013 şi ajungând la 50% din acest nivel în anul 2020.

O altă măsură menită să conducă la sporirea atractivităţii sectorului agricol rezidă în acordarea unor plăţi adiţionale pentru fiecare fermier care va respecta anumite practici agricole benefice pentru mediul înconjurător. Pentru aceste plăţi, statele membre ale Uniunii Europene vor folosi 30% din plafonul naţional alocat pentru agricultură.

Această iniţiativă vizează diversificarea culturilor (minim 2 culturi la o suprafaţă de arabil între 10 şi 30 de hectare şi minim 3 culturi la peste 30 de hectare) precum şi menţinerea pajiştilor permanente existente.

Totodată, iniţiativa "recompensării" fermierilor care vor respecta mediul este expresia dorinţei MADR de a menţine şi proteja anumite zone de interes ecologic precum marginile de câmp, garduri vii, perdele forestiere, elemente de peisaj, zone tampon, suprafeţe împădurite, terase.

Aceste măsuri nu se aplică producătorilor certificaţi din sectorul agriculturii ecologice, aceştia din urmă aducând prin natura activităţii lor beneficii clare mediului.

Pentru prevenirea exploataţiilor de subzistenţă şi semi-subzistenţă, fermierii care au suprafeţe de până în 30 de hectare sau chiar mai mult, pot primi pentru primele 30 de hectare un sprijin mai mare decât marii fermieri care lucrează mii de hectare, sub formă de stimulent în vederea participării activ pe piaţă.

Potrivit noului PAC pentru acest segment agricol, vor fi acordate plăţi de maximum 30% din plafonul naţional alocat.

Reporter: Ministerul Agriculturii a propus un proiect de lege pentru ca ADS să vândă şi să cumpere teren. În ce stadiu se afla, actualmente, acest proiect?

Daniel Constantin: Reprezentanţii din minister lucrează, în prezent, la un proiect de lege privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan către persoane fizice.

Principalele aspecte reglementate prin intermediul acestui proiect de lege vizează, pe lângă vânzarea şi cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, şi dreptul de revânzare, dreptul de preemţiune, comasarea terenurilor precum şi înfiinţarea Agenţiei pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.

De asemenea, regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare se va aproba prin Hotărâre de Guvern, pentru a asigura un grad sporit de transparenţă la nivelul autorităţilor statului implicate în acest proces.

Reporter: Mulţumesc!