AJUNGÂND LA 8,66 MILIARDE EURO Deficitul comercial s-a reintensificat în iunie, după ajustarea surpriză din mai

Deficitul balanţei comerciale s-a reintensificat în iunie, după ajustarea an/an neaşteptată din luna mai, ajungând la finele primelor şase luni la un nivel record de 8,66 miliarde de euro, în creştere cu 935,7 milioane de euro faţă de cel înregistrat în perioada similară din 2019, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Reintensificarea deficitului balanţei comerciale cu bunuri ar fi însă temporară, conform lui Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania. Potrivit acestuia, evoluţia reflectă redinamizarea economiei reale după ieşirea din starea de urgenţă, lucru pozitiv ce exprimă o contracţie mai temperată a economiei interne.

"Subliniem însă faptul că evoluţia din iunie a fost puternic determinată de deteriorarea componentei extra-comunitare, influenţată şi de tendinţa de apreciere a monedei unice europene, precum şi de creşterea cursului real efectiv al monedei naţionale (pentru a patra lună consecutiv în iunie, cu 0,7% an/an şi cu 0,6% an/an în prima jumătate din 2020)", spune Rădulescu.

După publicarea datelor privind balanţa comercială la luna mai, Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), a avertizat într-o declaraţie pentru Ziarul BURSA că nu sunt semne că deficitul balanţei comerciale se va comprima anul acesta, ba din contră, deficitul ar putea ajunge aproape de 20 de miliarde de euro faţă de cele 17 miliarde de anul trecut.

Practic, conform INS, exporturile de bunuri au scăzut în iunie cu 12,9% an/an la 4,8 miliarde de euro. Componenta comunitară (UE) s-a ajustat cu 9,5% an/an la 3,7 miliarde de euro, evoluţie determinată de declinul sever al economiei zonei Euro în trimestrul II, în contextul pandemiei şi consecinţelor aferente acestui şoc. Totodată, exporturile spre ţările extra-comunitare s-au diminuat cu 22,1% an/an la 1,2 miliarde de euro în iunie.

Importurile de bunuri au consemnat un declin de 7,9% an/an la 6,2 miliarde de euro: importurile de bunuri din ţările Uniunii Europene au scăzut cu 7,6% an/an la 4,5 miliarde de euro. Importurile din statele extra-comunitare au consemnat o ajustare cu 8,7% an/an la 1,6 miliarde de euro în iunie.

Prin urmare, balanţa comercială cu bunuri a înregistrat un deficit de 1,3 miliarde de euro în iunie, în intensificare cu 16,8% an/an. Componenta comunitară a deficitului balanţei comerciale cu bunuri s-a adâncit cu doar 1,6% an/an la 0,86 miliarde de euro. Din relaţiile comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene a rezultat un deficit de 0,46 miliarde de euro în iunie, în intensificare cu 61,2% an/an.

Prin urmare, în semestrul întâi exporturile de bunuri au scăzut cu 18,1% an/an la 28,6 miliarde de euro, pe fondul incidenţei pandemiei, un şoc pentru comerţul internaţional. Exporturile comunitare s-au ajustat cu 18,6% an/an la 20,8 miliarde de euro. Vânzările de bunuri spre ţările din afara Uniunii Europene au scăzut cu 16,7% an/an la 7,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie.

În acelaşi timp, importurile de bunuri s-au diminuat cu doar 12,6% an/an la 37,3 miliarde de euro în semestrul I, evoluţie care exprimă o ajustare mai puţin severă a economiei interne, dar care a fost influenţată şi de dependenţa de importuri de produse chimice/medicale din afara Uniunii Europene, precum şi de fluctuaţiile din piaţa valutară, după cum mai punctează Andrei Rădulescu.

Componentele comunitară şi extra-comunitară s-au diminuat cu 12,6% an/an la 27,2 miliarde de euro, respectiv 12,7% an/an la 10,1 miliarde de euro. Astfel, deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a adâncit cu 12,1% an/an la 8,66 miliarde de euro în semestrul I.

Pe segmentele comunitar şi extra-comunitar deficitul balanţei comerciale cu bunuri s-a intensificat cu 15,2% an/an la 6,4 miliarde de euro, respectiv cu 4,3% an/an la 2,3 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie.

Din perspectiva analizei pe principalele grupe de produse se evidenţiază deficitul comercial înregistrat în primele şase luni din 2020 pe segmentele alimente şi animale vii (1,3 miliarde de euro), combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (1,2 miliarde de euro), mărfuri manufacturate (2,3 miliarde de euro) şi produse chimice (4,3 miliarde de euro).

"Prognozăm ameliorarea contribuţiei exportului net la dinamica anuală a PIB în trimestrele următoare şi în ciclul economic post-pandemie per ansamblu, pe fondul majorării ratei de economisire şi perspectivelor de depreciere pentru cursul real efectiv al RON şi de ameliorare a ofertei interne de bunuri şi servicii în ciclul post-pandemie. Conform scenariului central în perioada 2020-2022 diferenţa dintre ritmul importurilor totale şi dinamica exporturilor totale se va atenua la un nivel mediu anual de 0,5 puncte procentuale", mai notează Andrei Rădulescu de la BT.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 35,6% la import) şi alte produse manufacturate (31% la export şi respectiv 30% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 20,827 miliarde de euro la expedieri şi de 27,195 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi şi 73,0% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2020 a fost de 7,762 miliarde de euro la exporturi şi de 10,059 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi şi 27% din total importuri.

În România politica fiscală de stimulare a consumului începută în 2015 a dus la creşterea importurilor într-o manieră mult mai dinamică decât cea a exporturilor. Totodată, România exportă puţin nu doar pentru că nu are ce, ci şi pentru că oficialii din ministerele care ar trebui să sprijine exporturile lipsesc sau îşi fac prost treaba, după cum a arătat un raport al Curţii de Conturi, care a măsurat modul în care România sprijină exporturile:

- aproximativ 40% din consilierii economici trimişi în străinătate pentru promovarea exporturilor României nu sunt angajaţi specializaţi, ci persoane detaşate în cadrul MMACA (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat), fapt ce poate determina afectarea eficienţei activităţilor suport ale ministerului;

- unul din 5 consilieri economici aflaţi la post în reţeaua externă a ministerului au studii cu profil tehnic sau umanist (de exemplu specializarea filologie), studii în urma cărora au obţinut competenţe cu relevanţă limitată raportat la domeniul "comerţ exterior";

- nu au fost stabilite criterii clare pentru dimensionarea reţelei externe de consilieri, existând posturi în locaţii îndepărtate, pentru care valoarea exporturilor nu a înregistrat o dinamică care să justifice necesitatea unei funcţii în acest sens;

- pe fondul absenţei unei analize a eficienţei cheltuielilor angajate pentru funcţionarea BPCE, raportat la volumul exporturilor realizate, s-au remarcat situaţii în care eficienţa şi eficacitatea cheltuielilor pentru sprijinirea exporturilor au un grad scăzut, raportat la valoarea şi evoluţia exportului realizat în ţările în care îşi desfăşoară activitatea aceste birouri.