AKCENTA: Semne de avertizare în evoluţia dolarului în tranzacţiile internaţionale

O luptă permanentă se duce în complexele culise ale pieţelor internaţionale financiare cu scopul de a stabili dominaţia valutară. Pentru antreprenorii care sunt activi în import-export şi care sunt nevoiţi să efectueze tranzacţii financiare internaţionale cu regularitate, urmărirea acestor evoluţii este crucială, conform reprezentanţilor AKCENTA.

Dacă şi cea mai mică schimbare în valoarea monedelor poate avea un impact considerabil asupra bugetului unei companii sau unei afaceri, este firesc să ne întrebăm ce monede sunt dominante şi ce le influenţează stabilitatea.

Mai este Dolarul american sigur?

Potrivit sursei citate, în septembrie, dolarul american s-a bucurat de cea mai lungă serie de câştiguri din ultimii nouă ani. Luna trecută, Dolarul se îndrepta spre a opta săptămână consecutivă de creşteri în raport cu alte valute importante, cea mai bună serie din iarna 2014-2015. De la jumătatea lunii iulie a înregistrat un câştig de 5%. În noiembrie însă, Dolarul a slăbit semnificativ sub influenţa şedinţei Băncii Centrale Americane (FED), urmată de datele economice mai slabe din SUA şi inflaţia IPC atenuată din octombrie.

Acest lucru vine după luni întregi de volatilitate, alimentată de îngrijorarea că Dolarul şi-ar putea pierde statutul de monedă de rezervă a lumii. Speculaţiile cu privire la potenţiala de-dolarizare a comerţului mondial au început să crească din nou în septembrie, odată cu extinderea grupului de naţiuni BRICS, condus de China, pentru a include mari producători de petrol, cum ar fi Arabia Saudită.

Dolarul este în continuare moneda dominantă în schimburile valutare şi finanţarea internaţională. Ponderea sa în ceea ce priveşte tranzacţiile valutare over-the-counter a rămas remarcabil de stabilă conform specialiştilor. Însă volatilitatea continuă o face şi un candidat foarte potrivit în acoperirea riscului valutar prin hedging.

Monede care ameninţă poziţia USD

China şi Rusia, în special, dar şi ţările emergente, caută în mod activ să îşi diversifice rezervele valutare şi să promoveze folosirea propriilor monede în tranzacţiile internaţionale.

Unul dintre cele mai evidente semne ale schimbării este creşterea Yuan-ului chinezesc. China a depus eforturi considerabile pentru a promova internaţionalizarea monedei sale, în special prin dezvoltarea pieţei offshore de Yuani şi prin încheierea de acorduri de schimb valutar cu alte ţări.

"Am remarcat, încă de la începutul acestui an, apetitul crescut al partenerilor noştri pentru tranzacţionarea directă a Yuan-ului Renmibi", susţine Daniel Bogiu, Country Manager pentru România al fintech-ului AKCENTA, instituţie de plată pentru companii din Europa Centrală şi de Est. "Chiar dacă vârful de tranzacţionare a fost deja depăşit, ne putem aştepta oricând la o creştere a tranzacţionării directe a monedei chinezeşti, în detrimentul clasicelor schimburi care implicau şi Dolarul american", completează Daniel Bogiu.

În urma sancţiunilor impuse de Occident după invadarea Ucrainei, Rusia şi-a diversificat rezervele valutare şi s-a orientat spre alte monede, către Yuan în special. Proporţia exporturilor ruseşti plătite în Yuani a crescut de la mai puţin de 1% la 16% între începutul şi sfârşitul anului 2022. În ceea ce priveşte tranzacţiile valutare în funcţie de volum, ponderea Yuanului a fost de 37%, faţă de zero la începutul aceluiaşi an.

Deciziile FED dau direcţia pentru restul monedelor

Una dintre probleme o reprezintă dependenţa ţărilor de politicile monetare ale SUA., iar deciziile Rezervei Federale a SUA au un impact direct asupra diferitelor economii ale lumii.

Variaţiile ratelor dobânzilor şi ale politicilor monetare americane duc adesea la fluctuaţii nedorite pe pieţele internaţionale şi afectează direct stabilitatea financiară a ţărilor dependente de Dolar.

La aceasta se adaugă capacitatea Statelor Unite de a impune sancţiuni economice şi financiare prin intermediul sistemului de plăţi în Dolari.

În 2020, mai mult de douăzeci de ţări au fost vizate de sancţiuni din partea Statelor Unite din motive precum încălcarea drepturilor omului, regresul democratic sau poziţii de politică externă divergente faţă de cele promovate de Washington. Aceste sancţiuni generează îngrijorări cu privire la siguranţa activelor deţinute în Dolari şi determină multe ţări să exploreze alternative pentru a-şi reduce vulnerabilitatea la măsurile punitive ale SUA.

Rămâne USD o monedă-refugiu pe timp de criză?

USD are încă statutul de monedă super-sigură - moneda de refugiu. Astfel, dacă aversiunea faţă de risc creşte pe pieţele financiare, Dolarul american tinde să se întărească, deoarece investitorii se îndreaptă spre siguranţa pe care le-o oferă.

Preţul petrolului confirmă această poziţie, în ciuda conflictului din Orientul Mijlociu. USD a slăbit mai degrabă în prima jumătate a acestui an, ceea ce a fost evident atât în raport cu EUR, cât şi, de exemplu, pe DXY (indicele dolarului).

Faţă de Euro, Dolarul s-a depreciat de la începutul anului de la nivelul de 1,05 la 1,127 USD/EUR, adică peste 7%, în principal din cauza încetinirii inflaţiei în SUA şi a revenirii optimismului pe pieţele europene, arată sursa citată.

De la jumătatea lunii iulie a acestui an însă, dolarul a început să se întărească puternic, odată cu apariţia statisticilor economice mai slabe din zona euro, în timp ce economia americană se dovedeşte a fi foarte rezistentă până acum, în ciuda ratelor ridicate ale dobânzilor.

Astfel, poziţia FED din SUA privind stabilirea ratelor dobânzilor este acum esenţială pentru evoluţia dolarului. La şedinţa din noiembrie, FED a lăsat ratele dobânzilor neschimbate pentru a doua oară consecutiv (rata principală - rata fondurilor federale în intervalul 5,25 - 5,50%), iar probabilitatea ca FED să se afle în vârful ciclului de majorare a ratelor a crescut şi mai mult.

În contextul deciziei FED din noiembrie, spaţiul pentru o nouă întărire a dolarului până la sfârşitul acestui an a scăzut considerabil, sunt de părere analiştii AKCENTA.

În raport cu Leul, USD îşi păstrează o volatilitate crescută, ajungând să se tranzacţioneze la valori cuprinse între 4,3915 (min., 18 iulie a.c.) şi 4,743 (max., 3 octombrie a.c.), ceea ce înseamnă o variaţie de 8%, o valoare apropiată celei din perechea USD/EUR.

Pe fondul numeroaselor probleme cu care se confruntă zona Euro din cauza fluctuaţiilor inflaţioniste, gestionarea eficientă a riscurilor de către companiile dependente de USD rămâne cea mai eficientă metodă de a diminua impactul volatilităţii din piaţă.

"O variaţie de 8% în plăţile în USD efectuate către furnizori este greu de suportat în condiţiile în care costurile derulării unei afaceri de import-export în România sunt tot mai mari. Partea pozitivă este că antreprenorii sunt acum mult mai educaţi financiar şi înţeleg mai bine cum funcţionează instrumentele de acoperire a riscului valutar, precum contractele Forward. Iar asta le oferă stabilitate de durată, într-o perioadă de incertitudine crescută", adaugă Daniel Bogiu.

Cum va evolua USD în raport cu alte monede în 2024?

Cu o economie din ce în ce mai influentă şi cu o dorinţă declarată de a promova utilizarea Yuanului în comerţul internaţional, China ar putea oferi o alternativă credibilă la Dolar. Banca Populară a Chinei continuă să vizeze stabilitatea CNY, inclusiv prin eforturile sale de a dezvolta infrastructuri financiare internaţionale, cum ar fi Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură şi Sistemul de Plăţi în Yuani.

Deşi poziţia sa relativă este în declin, Dolarul american continuă să fie favorit în comerţul internaţional şi în rezervele valutare ale ţărilor.

De fapt, în ultimul trimestru al anului 2022, Dolarul a fost implicat în aproape 90% din tranzacţiile valutare în funcţie de volum, 50% din facturarea comercială şi 42% din plăţile efectuate prin intermediul reţelei SWIFT. În plus, la finele anului 2022, ponderea USD în rezervele valutare mondiale era de aproape 60%, o valoare dificil de modificat pe termen scurt.

În ce priveşte 2024, dacă actualele conflicte nu escaladează, este de aşteptat ca evoluţia monedelor principale să rămână în aceeaşi zonă de fluctuaţie. Rămâne interesant de urmărit însă evoluţia monedelor digitale, în special a celei anunţate de BCE. Până atunci, plasa de siguranţă a companiilor româneşti de import-export o reprezintă o tranzacţionare inteligentă şi o adopţie crescută a hedgingului valutar.