Alegeri de la sfârşitul lumii

După ce Donald Trump a refuzat să se mai întâlnească cu Volodimir Zelensky, iar atacurile fostului preşedinte american împotriva preşedintelui ucrainean au devenit frontale, imaginea unei Ucraine sacrificate pe altarul nuclear al Rusiei în cazul unei victorii în alegerile prezidenţiale a magnatului imobiliar newyorkez capătă consistenţă. Dar şi a valului de consecinţe geopolitice care vor urma unei astfel de soluţii arbitrare. Din această perspectivă, aceste alegeri ar putea marca începutul abrupt al sfârşitului lumii aşa cum o ştiam de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Dar ce şanse are Donald Trump să câştige alegerile? În toate sondajele de opinie analizate de platforma 538, găzduită de ABC News, realizate în săptămâna 22-28 septembrie, vicepreşedinta Kamala Harris conduce cu o medie de 2,7% în faţa fostului preşedinte Donald Trump, iar în ultimul dintre acestea, realizat de Outward Intelligence între 22 şi 26 septembrie, avansul fiind chiar de 6% (51% la 45%). Cu toate acestea, Donald Trump are în continuare şansa de a câştiga alegerile prezidenţiale americane din 5 noiembrie. Pentru că ceea ce va conta în final va fi care dintre candidatul care va obţine cel puţin 270 de mari electori.

Aceste alegeri americane se vor juca în primul rând în şapte-opt state pivot, trei-patru din sud, din aşa numita Centura Soarelui, Georgia, Carolina de Nord şi Arizona (eventual Nevada), şi patru din aşa numita Centură Industrială din nord, Pennsylvania, Wisconsin, Michigan şi Minnesota. Or, conform site-ului www.270towin.com, în acest moment democraţii au 226 de mari electori aproape siguri, pe când republicanii - 219. Iar confruntarea în cele şapte-opt sate pivot este strânsă, Harris având un mic avantaj în nord şi Trump unul asemănător în sud. Există, după calcule, cam 30 de posibile combinaţii câştigătoare pentru Harris şi 26 pentru Trump. Faptul că în toate cele opt state cheie competiţia este atât de strânsă încât nici unul dintre candidaţi nu-l depăşeşte pe celălalt cu trei puncte procentuale (marja de eroare) este deja o situaţie puţin întâlnită în lunga istorie electorală din SUA, iar dacă situaţia vă rămâne aceeaşi până pe 5 noiembrie, vom asista la primele alegeri după cele din 2004 când sondajele au fost atât de apropiate în statele pivot.

Un avantaj de până în 3% nu este decât iluzoriu, iar şansa ca sondajele de opinie să fie eronate este deloc neglijabilă. Or, în 2020 şi la alegerile de la jumătatea mandatului din 2022 sondajele au avut erori în aceste state şi dacă situaţia s-ar repeta, ne-o arată Nate Cohn într-o interesantă analiză din New York Times din 23 septembrie refăcută cu datele ultimelor sondaje, rezultatul ar putea fi foarte diferit. De fapt, în acest moment oricare candidat ar putea revendica o victorie decisivă, Harris cu 303 mari electori şi Trump cu 312.

Însă mai mult decât în orice alte alegeri prezidenţiale americane, de la alegerile din 5 noiembrie 1940 încoace situaţia nu a fost mai critică. Atunci Roosevelt a câştigat detaşat şi victoria Germaniei naziste împotriva democraţiei nu a mai fost posibilă, dar astăzi nimic nu mai este sigur!