Alegeri europene, sub spectrul naţionalismului şi al fake-news

Scrutinul pentru viitoarea componenţă a Parlamentului European, ce se va desfăşura la sfârşitul lunii mai, reprezintă un moment important pentru viitorul Uniunii Europene, în condiţiile proilferării promotorilor ideilor populiste, fasciste şi naţionaliste, precum şi în contextul înmulţirii dezinformărilor şi ştirilor false în mediul online.

Aceasta a fost ideea în jurul căreia s-a desfăşurat dezbaterea organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră şi la care au participat analişti politici, reprezentanţi ai asociaţiilor civice şi cei ai partidelor politice.

La alegerile europene sunt aşteptaţi la urne 373 milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot. Este pentru a noua oară când sunt organizate astfel de alegeri pe bătrânul continent, prima ediţie a alegerilor europene fiind organizată în urmă cu 40 de ani, în 1979.

Angela Cristea, şeful Reprezentanţei C.E. în România, susţine că în ultimii ani a crescut curentul populist ce pune sub semnul întrebării valorile care stau la baza Uniunii Europene: democraţie, drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi statul de drept.

Domnia sa a precizat: "Aceste valori sunt puse sub semnul întrebării în unele state ale UE, iar în alte părţi ale Uniunii sunt sub un atac concertat. Comisia Europeană nu va permite golirea de conţinut a acestor valori şi va lua măsuri. Apelăm la autorităţile naţionale şi la partidele politice pentru punerea în practică a recomandărilor Comisiei Europene".

Angela Cristea a arătat că a crescut numărul campaniilor de dezinformare duse de inamicii Uniunii Europene, a ştirilor false şi a minciunilor care circulă liber, mai ales în reţelele de socializare din mediul online. Şeful Reprezentanţei C.E. a afirmat: "Este nevoie să ne mobilizăm pentru ca votul cetăţeanului să fie un vot informat, format în mintea alegătorului şi nu indus de diferite campanii de dezinformare. De aceea este necesară creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi transparenţă în privinţa celor care trans-mit mesaje cu conţinut electoral, precum şi o cooperare mai strânsă împotriva atacurilor cibernetice".

În privinţa alegerilor de la sfârşitul lunii mai, un moment important va fi dezbaterea pan-europeană din 15 mai cu reprezentanţii grupurilor politice din Parlamentul European, în special cu cei nominalizaţi de fiecare grup pentru funcţia de preşedinte al viitoarei componenţe a Comisiei Europene. Legat de aceştia din urmă, există o rezoluţie adoptată anul trecut de Parlamentul European care stabileşte că viitorul preşedinte al Comisiei va fi ales dintre candidaţii care au participat la procesul electoral european.

Mădălina Mihalache, şeful Biroului de legătură al Parlamentului European în România, a declarat: "Parlamentul este singura instituţie europeană aleasă prin vot direct, ceea ce îi conferă o legitimitate puternică în privinţa luării deciziilor. Activitatea Parlamentului este transparentă, şedinţele de plen şi cele din comisiile sale putând fi urmărite în direct prin intermediul internetului".

Conform domniei sale, după alegerile de la sfârşitul lunii mai, abia în luna octombrie sau noiembrie vom avea o nouă componenţă a Comisiei Europene.

• Ştirile false din mediul online, arma predilectă a populiştilor

În cadrul dezbaterii, analiştii politici au menţionat că alegerile europene sunt un fel de alegeri intermediare la nivel naţional pentru forţele politice, iar acest lucru este în folosul naţionaliştilor şi populiştilor.

Crisitian Pîrvulescu, preşedinte onorific al Pro Democraţia şi analist politic, a afirmat. "Alegerile europene permit populiştilor să câştige procente şi din cauza prezenţei scăzute la urne. Dacă în plan intern, naţional, populiştii şi extremiştii nu au ajuns în Parlament, la alegerile europene ei au reuşit să intre în Parlamentul European şi au găsit astfel o tribună de unde să îşi exprime temele şi ideologia. Se poate ca lucrurile să evolueze negativ în acest an, dar nu cred că simpla creştere a prezenţei partidelor extremiste în Parlamentul European va reprezenta o problemă pentru Uniune".

Domnia sa a precizat că problema mai gravă este că partidele democratice tradiţionale, mainstream, sunt în cădere liberă şi nu reuşesc să îşi convingă electoratul. În opinia sa, mesajul care ar trebui transmis cetăţenilor este că guvernele, din cauza egoismelor naţionale, au fost cele care au împiedicat reformele bune aprobate la Bruxell-es şi Strasbourg, care ar fi ridicat nivelul de trai al cetăţenilor Uniunii şi ar fi rezolvat o mare parte dintre problemele cu care aceştia se confruntă.

Cristian Pîrvulescu a arătat: "În această campanie electorală, trebuie să ne adresăm cetăţenilor lucizi care nu au fost încă preluaţi de reţelele de socializare şi de cyber-teroriştii din estul Europei".

Ideile lui Pîrvulescu au găsit cores-pondent şi în discursul Alinei Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. Aceasta a menţionat că alegerile europene reprezintă un fel de alegeri naţionale, un test pentru partidele aflate la guvernare, iar scrutinul poate influenţa alegerile generale sau poate duce la căderea guvernului.

Domnia sa a precizat că în campania electorală care urmează se va amplifica, în rândurile populiştilor şi naţionaliştilor, discursul binar de tipul "noi şi ei".

Alina Bârgăoanu a spus: "Această gândire sărăceşte din start dezbaterea electorală din perioada următoare. Prin această gândire, populismul devine un curent mainstream, care va căpăta legitimitate în conştiinţa unei părţi a alegătorilor".

Conform cadrului didactic al SNSPA, o problemă importantă este propagarea ştirilor false, ce trebuie diminuată.

Domnia sa a declarat: "Fake-news-urile nu sunt nici fake, nici news. Sunt o specie hibridă, des-pre fapte, opinii, opţiuni, emoţii şi chiar linşaj digital. Sursa haosului informaţional se află în mediul online şi este legată de dezvoltarea explozivă a platformelor digitale. Soluţia pentru reducerea efectelor acestui haos informaţional se găseşte în mediul tehnologic care poate rezolva problemele din mediul online".

Reprezentanţii partidelor politice prezenţi la dezbatere au menţionat că ar fi necesar ca dezbaterea electorală să se axeze pe temele europene şi să existe o mai bună informare a cetăţenilor cu privire la atribuţiile fiecărei instituţii europene de la Bruxelles şi Strasbourg.

Dragoş Pîslaru, candidat pentru Parlamentul European din partea Alianţei 2020 USR-PLUS, a spus: "Partidele politice nu trebuie să trateze aceste alegeri ca răfuială la nivel naţional. Trebuie să vorbim despre importanţa participării la vot, în condiţiile în care 70% din legislaţia care ne domină viaţa este transpunerea directivelor aprobate la Bruxelles şi Strasbourg".

Ioana Constantin, candidat din partea PMP, a arătat: "O problemă este prezenţa redusă la vot. Există o stare de lehamite în societate, o stare de suprasaturare când vine vorba despre alegeri sau despre politică".

Ultimul Eurobarometru, din toamna anului trecut a arătat că 51% dintre cetăţenii din ţara noastră ştiau că în luna mai vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, iar 57% dintre aceştia susţineau că vor merge sigur la urne. Analiştii politici susţin că este posibil ca aceste date să fi crescut în ultima perioadă, dar rămâne de văzut dacă acest lucru va fi confirmat şi de Eurobarometrul ce va fi publicat la jumătatea lunii aprilie.