ALERT Klaus Iohannis a avizat cererea de urmărire penală pe numele lui Ion Iliescu, Petre Roman şi G. V. Voiculescu

Actualizare 14:25 USR susţine decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a da aviz favorabil cererii de urmărire penală formulată de către Procurorul General al României pentru Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei.

"Justiţia are datoria morală şi responsabilitatea juridică de a se pronunţa în acest dosar şi să restabilească adevărul istoric. Este o reparaţie pe care societatea noastră este datoare să o facă pentru victimele şi familiile acelor evenimente tragice. Aflarea adevărului este cu atât mai importantă cu cât procurorii de caz au stabilit că teroriştii despre care Ion Iliescu vorbeşte de 29 de ani, şi din cauza cărora susţine că era să-şi piardă viaţa pe baricade, nu au existat niciun moment", susţine USR într-un comunicat.

"Miile de familii trebuie să cunoască adevărul aşa cum s-a petrecut. De 29 de ani trăim în minciunile cu care Ion Iliescu a intoxicat realitatea. Justiţia are datoria morală de a face lumină în acest dosar. Trecutul istoric trebuie cunoscut iar cei care se fac vinovaţi de moartea a miilor de oameni să plătească. Condamnarea torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior ne-a arătat că niciodată nu este prea târziu pentru dreptate" a declarat deputatul USR Iulian Bulai, membru al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor.

(M.D.)

--------------

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, avizele pentru urmărirea penală pe numele fostului preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei.

Comunicatul Administraţiei Prezidenţiale precizează: "Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de domnul Iliescu Ion, de domnul Roman Petre şi de domnul Voiculescu Gelu - Voican, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, sub aspectul săvârşirii de către aceştia a infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. (1) lit. a), g), i) şi k) Cod Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituţia României, republicată, ale art. 12 şi art. 18 din Legea nr. 115/1999, precum şi a celor reţinute prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 93/1999, nr. 665/2007 şi nr. 270/2008."

rocurorul general Augustin Lazăr a transmis în 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii a fostului preşedinte Ion Iliescu, a fostului premier Petre Roman şi a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluţiei. Fostul premier Petre Roman a declarat atunci că această cerere îl revoltă şi a negat orice implicare în dosarul Revoluţiei, afirmând că, de fapt, el a fost ţinta focurilor de armă.

Comform Parchetului, Ion Iliescu era membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Petre Roman a fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989, iar Gelu Voican Voiculescu a avut calitatea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.

"Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se întemeiază pe prevederile constituţionale şi legale (art. 109 alin. 2 din Constituţia României, respectiv art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999), precum şi pe Decizia Curţii Constituţionale nr. 270 din 10 martie 2008", preciza Parchetul General.

Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din ţara noastră. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.