ALIANŢA PENTRU TURISM: Legea bacşişului va duce la creşterea calităţii serviciilor oferite clienţilor

Fiscalizarea bacşişului - care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 - este o măsură cu care industria HoReCa este de acord, reprezentanţii antreprenorilor apreciind, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Alianţa Pentru Turism (APT), că o astfel de lege era necesară pentru că ea va aduce creşterea veniturilor angajaţilor din acest domeniu de activitate.

Dragoş Anastasiu, purtător de cuvânt al APT, a declarat: "Noi credem că, dincolo de toate lucrurile care pot fi îmbunătăţite în implementarea legii, toată lumea are de câştigat. În primul rând clienţii, apoi angajaţii, antreprenorii, dar şi statul român. (...) Bacşişul nu este obligatoriu. Başcişul este o chestiune voluntară, a fost, este şi va fi o acţiune a oricărui client care este mulţumit şi doreşte să onoreze serviciile pe care le-a primit. Legea a trecut bacşişul din zona de cutumă, în zona de reglementare, fiind necesară pentru că mai mult de 50% din clienţii care merg în restaurante plătesc cu cardul şi mai mult de 50% dintre aceştia doresc să acorde bacşişul pe card, iar până acum acest lucru nu a fost posibil. Dacă până la intrarea în vigoare a acestei legi, angajaţii primeau doar 40% din bacşişul pe care l-ar fi putut colecta, acum ei vor rămâne cu 90% din bacşişul care va fi colectat, 10% fiind impozit datorat statului. (...) Industria este unită şi şi-a dorit mult să fie adoptată această lege a bacşişului. Bacşişul rămâne la nivel de voluntariat şi, deşi s-a vehiculat faptul că ar avea o margine superioară de 15%, nu este adevărat. Poţi să laşi şi mai mult. Este adevărat că va fi impozitat diferit ce trece peste 15%. Nu statul şi-a dorit această lege, nu este despre impozitare. Cred că este pentru prima dată când statul ascultă industria şi de aceea ne mirăm de controversele parţiale care apar în industrie cu privire la noul act normativ. Legea nu e perfectă, poate fi îmbunătăţită. Sunt anumite chestiuni în derulare, dar trebuie să avem răbdare pentru a vedea cum se implementează, cum sunt puse în funcţiune toate softurile, cum sunt făcute regulamentele de ordine interioară, etc.".

Ion Biriş, preşedinte HORA (organizaţia industriei HoReCa), a completat: "Noua lege, în momentul de faţă, este un pas extrem de important pentru tot ceea ce înseamnă activitatea în restaurante. Principalul câştigător al acestei legi este cel care lucrează în industrie, pentru că el este beneficiarul unui venit care exista şi până acum, dar era trecut sub preş. Venitul acesta este acum real, este foarte important, iar noi în momentul de faţă am transparentizat toată această relaţie pe care o avem cu angajaţii noştri. Foarte mult timp industria noastră a fost blamată pentru salariile mici pe care le oferă. În realitate, veniturile lucrătorilor din industria noastră, pe lângă salariu, în mare parte sunt asigurate de acest bacşiş. Toată lumea ştia treaba asta. Nefiind o chestie legală, nu aveai cum să o promovezi, cum să o cuantifici. În momentul de faţă, lucrurile au intrat în normalitate şi le putem arăta acest avantaj privind veniturile reale tinerilor care doresc să se îndrepte către această industrie".

El a menţionat că în primele 11 zile de aplicare a noii legi, în două restaurante pe care le deţine, tips-urile au fost de 12,65% din total vânzare, respectiv 11,5%.

"Exact aceleaşi procente pe care le aveau şi înainte de intrarea în vigoare a legii bacşişului, la 1 ianuarie 2023. La primul restaurant, 53% din tips s-a lăsat cash, iar 46% din bacşiş s-a plătit cu cardul. Dacă le adunăm, observăm că lipseşte 1%, dar acesta, în premieră pentru noi, este credit. Deci, pe baza legii, există posibilitatea ca bacşişul să poată fi plătit şi pe facturi emise şi plătite ulterior, lucru care până acum nu se putea întâmpla. În celălalt restaurant, unde bacşişul colectat este de 11,5% din totalul vânzărilor, 60% din el s-a plătit cash şi 40% s-a plătit cu cardul. Mie mi se par aceste procente extrem de concludente",a arătat Ion Biriş.

Situaţia este un pic diferită în domeniul hotelier, unde bacşişurile nu sunt atât de mari precum în zona restaurantelor şi unde valoarea lor totală era mult mai mică, deoarece majoritatea plăţilor pentru cazare şi masă erau efectuate cu cardul, neexistând până la apariţia noii legi posibilitatea acordării tipsurilor prin card.

"Pentru noi necesitatea acestei legi e mai mare decât din perspectiva restaurantelor. În perspectiva hotelurilor, tipsul înregistrat este de 3%-5%, deoarece în hoteluri lumea dă mai puţin tips pentru că majoritatea plăţilor sunt cu cardul. Până la apariţia acestei legi eram în imposibilitatea legală de a acorda tips angajaţilor. (...) Această lege prin forma ei, prin deductibilitatea fiscală îi lasă pe proprietarii de companii să poată susţine activitatea din unităţile pe care le frecventează. În industria hotelieră e clar că suma care va fi alocată ca bacşiş pentru salariaţii noştri va fi mult mai mare. Ne asteptăm ca, în urma implementării acestei legi, să avem o creştere a calităţii serviciilor în turismul românesc. Tipsul este opţional; va fi dat numai în măsura în care beneficiarul serviciului este mulţumit de acesta. Nimeni nu va da tips dacă serviciile nu sunt bune. Cei care vor presta bine serviciile respective către clienţi, vor fi recompensaţi de aceştia din urmă şi vor avea venituri salariale mai mari. Transparentizarea veniturilor angajaţilor din turism este un lucru normal din punctul nostru de vedere", a spus Călin Ile, preşedinte FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România).

Cu toate acestea, legea bacşişului are nevoie de mici ajustări normative, au precizat reprezentanţii antreprenorilor din industria ospitalităţii.

"În momentul de faţă noi vedem două incoveniente. În primul rând nu este menţionat foarte clar ce se întâmplă în situaţia în care, în practică, avem plata unui bacşiş ce depăşeşte 15% într-o singură zi, dar pe parcursul lunii respective, bacşişul total nu depăşeşte 15% cât prevede legea. Nu ne este clar cum va fi impozitat bacşişul pe ziua respectivă. Noi propunem ca impozitul să fie aplicat la valoarea totală, lunară, a bacşişului colectat şi nu la procentul din ziua respectivă. A doua problemă constatată nu are neapărat legătură cu legea bacşişului, ci cu o scăpare legislativă. În România, o notă de plată nu poate fi achitată parţial cash, parţial card, chiar dacă ea este fiscalizată. Există cazuri în care omul plăteşte nota cu cardul, dar vrea să lase bacşişul cash. Astăzi avem o problemă, pentru că nota se închide acum total, inclusiv bacşişul. Avem o problemă în a închide acea notă de plată în care consumaţia a fost plătită cu cardul, iar bacşişul a fost achitat cash. În momentul în care nu se va mai face distincţie şi o notă de plată va putea fi achitată combinat - card şi cash, această problemă va dispărea. În prezent, pentru ca un client să achite astfel, ar trebui ca noi, la finalul lunii, să încheiem câte un proces-verbal în contabilitate pentru fiecare astfel de situaţie", a menţionat Ion Biriş, preşedinte HORA.

Reprezentanţii antreprenorilor îi sfătuiesc pe angajaţii care nu vor primi tipsul colectat din partea patronilor să îi reclame pe aceştia la ANAF-ul local sau chiar la APT, pentru că ei consideră că implementarea legii este necesară pentru creşterea calităţii serviciilor în industria ospitalităţii.

Mai mult, legea prevede că, dacă un manager nu plăteşte către angajaţi restul de 90% din bacşişul care se colectează, acesta va fi sancţionat cu o amendă cuprinsă între 2000 lei şi 4000 lei.

"Eu nu cred că îşi permite cineva să facă chestia asta, pentru că la dificultăţile pe care le avem astăzi în zona de resursă umană şi la nivelul la care angajaţii au ajuns să îşi cunoască drepturile, nu cred că va exista antreprenor care să îşi permită lucrul ăsta fără ca a doua zi oamenii să plece în altă parte", a concluzionat Dragoş Anastasiu.

Menţionăm că legea care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Conform actului normativ, operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei. Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.