ALINA ANDREI, CABOT TRANSFER PRICING: "2021 a început cu o efervescenţă de inspecţii fiscale"

Foarte multe inspecţii fiscale pe preţurile de transfer au fost lansate în a doua jumătate a anului 2020, iar 2021 a început "cu o foarte mare efervescenţă" în domeniu, spune Alina Andrei, Partner, Cabot Transfer Pricing, menţionând că o parte din clienţii acestei societăţi s-au confruntat cu inspecţii fiscale chiar din 4 ianuarie.

Domnia sa a declarat ieri, într-o conferinţă online: "În perioadele în care sunt presiuni pe buget, există mai multe controale fiscale, ca să fie aduşi mai mulţi bani la bugetul de stat. Aşadar, vor urma şi mai multe inspecţii fiscale anul acesta. Pe preţurile de transfer, inspecţiile fiscale vizează de obicei societăţile care înregistrează pierderi din exploatare sau marje mici de profitabilitate. Am observat că au avut loc foarte multe inspecţii fiscale care privesc tranzacţiile intragrup între societăţi plătitoare de impozit pe profit şi societăţi care plătesc impozit pe veniturile microîntreprinderilor, şi în cadrul societăţilor care solicită rambursarea TVA sau a altor taxe de la bugetul de stat".

Alina Andrei a amintit că, în 2020, majoritatea firmelor au înregistrat pierderi sau scăderi ale afacerilor în contextul pandemiei de Covid-19. Domnia sa a atras atenţia: "Întrebarea, în această situaţie, este: le va controla ANAF pe toate aceste companii? Probabil că nu, dar le va controla în special pe cele cu pierderi, cele care au TVA de recuperat sau care au derulat alte tranzacţii particulare interesante pentru inspectorii fiscali".

Conform doamnei Alina Andrei, documentarea preţurilor de transfer pentru anul trecut este supusă unor restricţii privind disponibilitatea datelor, având în vedere că bazele de date utilizate în pregătirea dosarelor se actualizează cu informaţiile anului 2020 cel mai devreme în toamna anului 2021.

• Mihai Petre, EY România: "Scutiri vamale în relaţia România-Marea Britanie, doar pentru produse originare"

Perioada de tranziţie după ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit) s-a încheiat la finele anului trecut, iar de la 1 ianuarie 2021, iar în aceste condiţii, scutirile de taxe vamale privesc doar produsele originare, conform domnului Mihai Petre, Director Global Tax Advisory, EY România.

Domnia sa a afirmat în conferinţa de ieri: "De la 1 ianuarie 2021 se menţine obligaţia de a depune declaraţii vamale pentru import/export de mărfuri din şi către Marea Britanie, la fel şi plata TVA la import, însă tot ce făceam înainte ca achiziţie intracomunitară s-a transformat în import de mărfuri, iar tot ce făceam ca export, ca livrare intracomunitară către Marea Britanie, acum s-a transformat în export. Cum ne influenţează acest lucru? În condiţiile în care, în ajunul Crăciunului, Marea Britanie şi UE au reuşit să semneze un acord de liber schimb - Acordul comercial şi de cooperare - care aduce scutiri de taxe vamale, toate produsele care se importă de România din Marea Britanie se pot realiza fără taxe vamale, cu condiţia ca mărfurile să fie originare din Marea Britanie. În mod similar, tot ce exportăm noi în Marea Britanie beneficiază de zero taxe vamale, cu condiţia ca acestea să aibă originea în UE".

Mihai Petre a subliniat că nu orice produs importat în România beneficiază de scutiri de taxe la reimportul în Marea Britanie, lucru valabil şi în cazul exportului. Domnia sa a precizat: "Dacă aducem, spre exemplu, produse din Asia ori America, le importăm în UE, plătim taxe vamale, iar când le vom exporta către Marea Britanie va trebui să plătim din nou taxe vamale pentru că nu sunt originare din UE. La export, atunci când o companie livrează produse către Marea Britanie, originea acestora se dovedeşte printr-o declaraţie pe factură, cu condiţia să fie înregistrată în registrul exportatorilor (sistemul REX). La importul de produse din Marea Britanie, originea se dovedeşte tot printr-o declaraţie pe factură, doar că societatea din Marea Britanie nu trebuie să fie înregistrată în sistemul REX".

Mihai Petre a afirmat că declaraţia de origine trebuie făcută de agentul economic, fiind practic o autocertificare.

"Dacă produsele exportate sunt cumpărate de la un producător român sau din UE, ele nu sunt originare", mai spune domnia sa, adăugând că un certificat de achiziţie nu atestă originea unui produs şi în astfel de condiţii agenţii economici trebuie să aibă grijă ca pe întregul lanţ din spatele lor să existe certificarea originii produsului.

Conform domniei sale, un produs originar este fie obţinut în întregime din alte produse originare, fie este un produs transformat suficient, conform regulilor acordului dintre Marea Britanie şi UE. Regulile de origine prevăzute în acord sunt specifice pentru fiecare produs în parte, astfel că nu există o normă generală.

Concluzionând, Mihai Petre arată că acest concept de produs originar şi dovada în sine a unui astfel de produs reprezintă un proces complex, care trebuie făcut cu mare atenţie, fără prezumţia că furnizorii "şi-au făcut treaba". Toatea acestea trebuie verificate, astfel încât agenţii economici să îşi protejeze interesele sau să se protejeze împotriva unor expuneri ulterioare.