Alocările din PNRR - insuficiente pentru administraţia publică - 27.04.2022

• Florin Spătaru: "În situaţia în care va exista o nouă discuţie a PNRR, dorim ca acesta să fie adaptat corespunzător economiei româneşti" • Oana Ozmen: "Banii din PNRR nu vor fi suficienţi pentru execuţia tuturor lucrărilor de eficientizare energetică" • Constantin Toma: "În municipiul Buzău, prin Valul Renovării ni se alocă 95 milioane euro pentru eficientizarea energetică a 40 de blocuri, deşi noi avem 450 de blocuri"

Fondurile alocate ţării noastre de Comisia Europeană - 29,2 miliarde euro - sunt insuficiente atât pentru administraţia publică locală cât şi pentru administraţia centrală, este una dintre concluziile conferinţei Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) - Oportunităţi şi acţiuni, organizată, ieri, de publicaţia The Diplomat.

"Componenta economică a PNRR ar fi trebuit să fie mult mai prezentă în acest plan întocmit în anul 2020, revizuit în 2021 şi aprobat de Comisia Europeană. De aceea, am atras atenţia unor obiective din PNRR ce ar trebui rediscutate, dar asta nu înseamnă că Guvernul nu trebuie să respecte promisiunile asumate în respectivul document. (...) PNRR poate să ducă economia românească la alt nivel, împreună cu alocările din fondurile structurale pentru perioada 2021-2027", a afirmat Florin Spătaru, ministrul Economiei, care a mai spus că, în opinia sa, componenta investiţională a PNRR trebuie implementată în totalitate în următorii ani.

"Am finalizat în timp record demararea proiectelor pentru microeletronică, deoarece la preluarea conducerii ministerului am constatat că nu se făcuse nimic în acest sens şi riscam să pierdem finanţarea de 500 milioane euro. Acum avem opt beneficiari direcţi, eligibili, 37 de beneficiari indirecţi şi banii respectivi se vor regăsi în economia naţională. Impactul PNRR asupra economiei va fi unul semnificativ pentru că vorbim despre o tranziţie economică, adică aproape o reindustrializare, vorbim despre transformarea digitală care se va regăsi în fiecare obiect pe care îl folosim. (...) De aceea, în situaţia în care va exista o nouă discuţie a PNRR, dorim ca acesta să fie adaptat corespunzător economiei româneşti, pentru că ne dorim ca în anul 2030 aceasta să respecte obiectivele Uniunii Europene privind digitalizarea şi decarbonizarea şi să fie o economie în creştere, creştere care, potrivit Consiliului Investitorilor Străini, poate să fie de 4,5 ori mai mare până în anul 2040", a menţionat Florin Spătaru.

Referitor la insuficienţa anumitor alocări prin PNRR, Csilla Hegeduş, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, consideră că "acestea au fost condiţiile Comisiei Europene", deoarece instituţia de la Bruxelles "a avut idei foarte clare cu privire la ce trebuie să conţină acest document pentru România, prin prisma rapoartelor de ţară din 2019 şi 2020". Secretarul de stat din cadrul MIPE consideră că în următoarele 12 luni vom atrage din PNRR 6 miliarde euro şi crede că întregul plan va fi implementat, atât pe partea investiţională, cât şi pe partea de reforme, deoarece Comisia Europeană va pune presiune permanent pe autorităţile centrale de la Bucureşti.

• PNRR pe energie

Senatorul Anca Dragu (USR), fost preşedinte al Senatului, susţine că în actualele condiţii, pentru a atinge obiectivele Uniunii Europene privind decarbonarea şi neutralitatea în privinţa emisiilor de CO2, este nevoie ca autorităţile centrale din ţara noastră să se gândească la întocmirea unui PNRR pe energie.

"În acest moment, paradigma economică la nivel european s-a schimbat şi discutăm despre sustenabilitate. Pentru o economie sustenabilă şi pentru investiţii în domeniul energiei, a apărut un concept nou privind mixul de resurse financiare pentru realizarea unor proiecte de mare anvergură. (...) Din păcate, România este un pic în urmă privind accesarea sumelor alocate prin Fondul de Modernizare. Ar trebui, în contextul lansării în 8 martie de Comisia Europeană a conceptului RePower EU să întocmim un PNRR în domeniul energiei, cu proiecte clare de investiţii care să ducă la utilizarea hidrogenului, a energiilor regenerabile şi a gazului natural lichefiat. (...) Cred că nu ar trebui să nu mai existe niciun cetăţean care îşi construieşte o casă şi care să nu dorească să devină prosumator, adică să producă energie electrică", a spus Anca Dragu.

Colega sa de partid, deputatul Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, a precizat că, deşi, pe Valul Renovării - pentru care în PNRR sunt alocate 2,2 miliarde euro - 51% din sumă a fost dejua solicitată de autorităţile publice locale pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice şi rezidenţiale, preţul materialelor de construcţie a explodat în ultima perioadă, după aprobarea PNRR de către Comisia Europeană, iar datele înscrise în documentul respectiv în primăvara anului trecut cu privire la costurile de execuţie nu mai corespund cu cele din acest moment.

"Banii din PNRR nu vor fi suficienţi pentru execuţia tuturor lucrărilor de eficientizare energetică. Multe dintre unităţile administrativ-teritoriale nu au fonduri suficiente şi de aceea este important să gândim o strategie pe termen lung privind eficienţa energetică. Consider că mediul de afaceri ar trebui să colaboreze cu autorităţile publice locale şi, pe baza unor parteneriate public-privat, să regăsim şi în localităţile cu mijloace financiare reduse clădiri renovate pentru a ne încadra în ţinta de 35% de clădiri existente în ţara noastră eficientizate energetic până în anul 2030. (...) Îmi doresc la finalul anului 2023 să avem un bilanţ în care să vedem câte solicitări efectuate pe Valul Renovării se vor concretiza în proiecte demarate sau finalizate şi în clădiri renovate", a spus Oana Ozmen.

Referitor la acest aspect, Constantin Toma, preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România şi primar al municipiului Buzău a arătat: "PNRR este o soluţie pentru că înseamnă foarte mulţi bani, dar aceştia nu sunt suficienţi şi de aceea suntem nevoiţi să apelăm la ce a mai rămas din fondurile structurale alocate pentru perioada 2014-2020 şi la fondurile structurale pentru perioada 2021-2027, după ce vor fi aprobate programele operaţionale. De ce spun că fondurile din PNRR sunt insuficiente? Pentru că, de exemplu, în municipiul Buzău avem alocate prin Valul Renovării 95 milioane euro cu care putem eficientiza energetic 40 de blocuri din cele 450 de blocuri existente în localitate. Iar în afara problemei eficientizării energetice, ne mai confruntăm şi cu managementul deşeurilor, unde, din păcate, PNRR prevede doar alocări pentru platformele de colectare selectivă şi pentru insulele eco. Deşeurile din ţara noastră înseamnă 60% materiale biodegradabile, dar în PNRR nu este finanţată nicio tehnologie în acest sens. De aceea, de exemplu, avem în Buzău un grad de reciclare sub 10% şi plătim anual un milion de euro drept taxă pe economia circulară. Noi nu avem legislaţie privind tehnica digestiei anaerobe prin care să producem biogaz şi compost şi, de aceea, importăm 100% compost din Ungaria şi alte state".

La situaţia proiectelor din energie ce sunt finanţate din PNRR s-a referit şi Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a precizat că, deşi ţinta asumată privin energiile regenerabile pentru anul 2030 este 30,7%, autorităţile centrale speră să ajungă la un cuantum de 34% prin intermediul investiţiilor care vor fi făcute în această perioadă, inclusiv la Complexul Energetic Oltenia, în cadrul planului de restructurare aprobat la începutul acestui an de Comisia Europeană.

"Procesul de decarbonare a început înainte de conflictul din Ucraina şi avem o oportunitate în acets moment prin intermediul PNRR de a realiza noi capacităţi de producţie a energiei, de a întări şi consolida reţelele de transport a energiei, reţelele de distribuţie şi de a eficientiza energetic clădirile publice şi rezidenţiale. Avem deja prin Fondul de Modernizare proiecte depuse de Complexul Energetic Oltenia şi de Transelectrica, iar în perioada următoare vom lansa şi schema de 1,1 miliarde euro pentru reţelele de distribuţie. (...) În cursul acestui trimestru, vom lansa un apel de proiecte pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Gândim şi este în lucru definitivarea unei scheme de suport pentru modernizarea reţelelor de termie prin intermediul sumelor alocate prin Fondul de Modernizare. Invităm unităţile adiministrativ-teritoriale să participe cu proiecte pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi pentru reabilitarea reţelelor termice", a spus Dan Drăgan.

• Digitalizarea, cloudul guvernamental şi interoperabilitatea bazelor de date - trei obiective în drumul spre debirocratizarea serviciilor publice

Reformarea activităţii administraţiei publice locale şi administraţiei centrale constituie una dintre temele fierbinţi din PNRR, deoarece extinderea digitalizării, înfiinţarea cloudului guvernamental şi realizarea ineroperabilităţii bazelor de date existente în instituţiile publice reprezintă paşi importanţi pentru debirocratizarea sistemului public şi, în final, pentru reducerea cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat, atât cu resursa umană numeroasă, cât şi cu actualele proceduri derulate în cadrul autorităţilor respective.

"Cloudul guvernamental reprezintă o zonă care va sprijini demersurile noastre, care va impacta administraţia, modul de producere şi transformarea economiei", susţine Florin Spătaru, ministrul Economiei.

Digitalizarea ANAF a început înainte de PNRR, prin introducerea caselor de marcat, a sistemului SAFTE şi a facturii electronice, a precizat Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

"Prin PNRR putem accelera implementarea acestor proiecte. Am început deja să colectăm un volum foarte mare de date, iar la sfârşitul implementării reformei dorim să transmitem declaraţiile prefiscale deja completate. La ANAF se vor schimba atât partea de hardware cât şi partea de software pentru efectuarea de analize în sistemele big-data, deoarece dorim în viitor să direcţionăm controalele fiscale în zonele identificate cu risc în urma analizelor efectuate. (...) Dorim să creăm un sistem MDM care să permită o analiză mai bună a proprietăţilor deţinute de stat, dar şi de persoanele fizice şi juridice", a afirmat Alin Chitu.

"Viitorul României va fi digital sau va fi pierdut. Când vorbim despre digitalizare în România, ne gândim în primul rând la eliminarea birocraţiei din zona publică, iar acest lucru poate fi realizat prin PNRR. (...) Avem nevoie de legea interoperabilităţii bazelor de date prin care instituţiile publice să aibă acces la anumite date deţinute de alte entităţi publice. De asemenea, avem nevoie de cloudul guvernamental, precum şi de trainuirea utilizatorilor finali, adică cetăţenii. De cloudul guvernamental vor beneficia cel puţin 65 de instituţii publice care astfel vor elimina mare parte din procesele birocratice existente în acest moment. Dorim de asemenea digitalizarea serviciilor publice, în acest moment fiind digitalizate doar 21% din cele 2333 de servicii publice oferite de instituţiile publice centrale pe care le-am inventariat în anul 2021. Sunt convins că având sprijinul Ministerului de Interne, vom ajunge anul acesta la 30% în digitalizarea serviciilor publice şi vom atinge în 2030 ţinta de 100%, aşa cum ne-am propus în politica publică de guvernare", a spus Octavian Oprea, vicepreşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României.

Pentru digitalizare în PNRR sunt prevăzute aproape 6 miliarde euro, a afirmat Csilla Hegeduş, secretar de stat în MIPE.

"Cloudul guvernamental este cel mai important proiect în acest domeniu. Avem nevoie şi de interoperabilitatea bazelor de date pentru că acum sistemele funcţionează individual, pe insitituţii şi nu ca un tot guvernamental", a spus Csilla Hegeduş.

Digitalizarea reprezintă o prioritate şi pentru consultanţii Băncii Mondiale care vor sprijini IMM-urile în vederea obţinerii garanţiilor necesare finanţării unor proiecte în domeniul industriei tech, green şi digitalizării.

"Din experienţa noastră, nu trebuie urmărită accesarea în orice condiţii a fondurilor alocate pentru perioada 2021-2027, ci trebuie pus accent pe prioritizarea alocării pentru proiecte în domeniul digitalizării, pentru investiţii verzi şi pentru proiecte inovative. Din păcate, sunt încă IMM-uri care trebuie sfătuite, deoarece nu sunt pregătite sau nu ştiu să maximizeze alocarea pentru proiectele pe care vor să le deruleze. Credem că digitalizarea trebuie să fie prioritatea numărul 1 de pe agenda Guvernului. Ştim că nimic nu este mai important decât dezvoltarea infrastructurii, dar cheia pentru dezvoltarea acesteia o reprezintă digitalizarea", a spus Lara Tassan Zanin, şefa biroului din România a Băncii Europene de Investiţii.

Participanţii la conferinţă au mai spus că este nevoie de o regândire a sistemului serviciilor publice oferite de stat cetăţenilor, pe baza unei interacţiuni cu aceştia, pentru a vedea care sunt dificultăţile pe care le întâmpină şi a găsi împreună soluţiile necesare pentru depăşirea acestora.