AMBASADA NORVEGIEI, MESAJ PUBLIC ÎN CAZUL BODNARIU: "Emiterea ordinelor de plasament se face în cazul unei neglijenţe grave"

Actualizare 21:30 Patriarhia Română: Rolul familiei trebuie să rămână prioritar în creşterea copiilor

Patriarhia Română susţine că, în cazul Bodnariu, rolul familiei trebuie să rămână prioritar în creşterea copiilor şi consideră că o analiză obiectivă a autorităţilor din Norvegia ar putea duce la reintegrarea firească a celor cinci copii în familia în care s-au născut şi au crescut, potrivit unui comunicat de presă.

"Patriarhia Română a luat act cu îngrijorare de situaţia critică în care se află familia Bodnariu din Norvegia din cauza separării forţate a celor cinci copii de părinţii lor, în urma deciziei autorităţilor locale norvegiene. Considerăm că, independent de motivele legale invocate de autorităţi, rolul părinţilor, respectiv al familiei, trebuie să rămână prioritar în creşterea şi educarea copiilor, fapt care nu exclude cooperarea cu statul", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, o analiză obiectivă a cazului familiei Bodnariu de către factorii responsabili din Norvegia ar puta duce la reintegrarea firească a celor cinci copii în familia în care s-au născut şi au crescut.

"Biserica susţine permanent familia ca fiind cadrul natural pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor în spiritul valorilor fundamentale pentru cultura şi civilizaţia europeană de sorginte creştină", a precizat Patriarhia Română.

(S.A.)

----------

Actualizare 20:50 MAE: Ambasadorul român la Oslo a avut discuţii cu autorităţile norvegiene referitor la cazul Bodnariu

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Raluca Lunculescu, a anunţat astăzi că, în cursul zilei, ambasadorul român la Oslo a avut discuţii la Ministerul norvegian de Externe şi la Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia, unde a propus o cooperare politică pentru gestionarea cazului Bodnariu, reamintind propunerea privind integrarea copiilor în familia extinsă a tatălui, transmit surse din presă.

"La Ministerul de Externe, ambasadorul a subliniat că este vorba despre un caz social cu impact emoţional şi media foarte mare, a propus realizarea unei cooperări politice pentru gestionarea acestui caz, a reamintit propunerea formulată de ANPDCA privind integrarea copiilor în familia extinsă a tatălui din România, acest lucru fiind în interesul copiilor de a creşte împreună într-un mediu cultural şi lingvistic familiar. Ambasadorul a solicitat permisiunea pentru consulul român de la Oslo să viziteze minorii în astfel de situaţii şi a transmis mesajul ferm al autorităţilor române (...) privind dorinţa de intensificare a dialogului politic, a cooperării practice la nivel de autorităţi de resort în vederea identificării unei soluţii viabile şi pentru gestionarea optimă a cazurilor de acest gen", a declarat Lunculescu, la sediul MAE.

Potrivit Ralucăi Lunculescu, autorităţile norvegiene au asigurat că există garanţii procesuale pentru părinţi şi au reiterat faptul că ancheta Barnevernet nu a pus în discuţie aspecte de natură religioasă.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanţii Ministerului Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale, precizează purtătorul de cuvânt al MAE, ambasadorul român a accentuat interesul superior al copiilor de a nu fi separaţi şi a solicitat acces pentru consulul român ca observator în etapele curente ale procedurilor.

"Aici, partea norvegiană a subliniat faptul că această solicitare trebuie formulată şi de familie. A solicitat sprijin pentru a permite consulului să viziteze copiii aflaţi în plasament. Partea norvegiană a arătat că acest lucru este posibil cu menţiunea că astfel de vizite pot fi acceptate de autorităţile de protecţie a copilului, dacă interesul superior al minorului nu este lezat", a mai spus Lunculescu.

Conform declaraţiilor sale, norvegienii au agreat organizarea unor întâlniri de lucru între reprezentanţii ANPDCA cu cei ai instituţiilor similare din Norvegia pentru a identifica mecanisme de coordonare în gestionarea cazurilor de minori români instituţionalizaţi în Norvegia.

Totodată, potrivit Ralucăi Lunculescu, autorităţile norvegiene au exprimat deschidere pentru discuţii cu delegaţia Parlamentului României, care urmează să se afle la Oslo săptămâna viitoare.

Pe de altă parte, ea a afirmat că ambasadorul României, consulul ambasadei, dar şi un expert trimis din centrala MAE au avut, marţi, o întâlnire cu soţii Bodnariu şi cu avocatul acestora, unde s-a analizat stadiul aplicării procedurilor şi mijloacele de sprijinire a familiei în acest caz.

"În cadrul discuţiei, familia Bodnariu a mulţumit autorităţilor române pentru susţinere, pentru asistenţa acordată şi pentru demersurile efectuate de misiune şi de instituţiile din România. Familiei i s-au recomandat alţi doi avocaţi norvegieni, care s-au ocupat în trecut de cazuri similare şi care pot colabora cu avocata care se ocupă de cazul lor. (...) Sesizările privind eventuale abuzuri ale Barnevernet pot fi adresate doar de familie, prin avocat, către instituţia numită Fylkesmannen, care este reprezentantul autorităţilor centrale în teritoriu", a explicat Raluca Lunculescu.

(S.A.)

---------

Actualizare 19:53 MAE: Dorim să evităm orice elemente sau acţiuni care să creeze daune

Demersul de comunicare publică în cazul Bodnariu a ţinut cont de dorinţele exprimate de familie, dar şi de sensibilitatea situaţiei, fiind luată în calcul respectarea legislaţiei, dar şi a familiei, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Raluca Lunculescu, potrivit unor surse din presă.

(S.A.)

----------

Ordinele de plasament se emit în Norvegia pentru acţiuni precum violenţă fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire, însă Legea de Protecţie a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei, scrie Ambasada Norvegiei într-un comunicat de presă în care explică cum funcţionează Serviciul norvegian de protecţie a copilului.

Reacţia ambasadei vine după ce atât preşedintele Iohannis, cât şi premierul Cioloş s-au arătat îngrijoraţi de situaţia familiei Bodnariu, românii ai căror 5 copii au fost luaţi de către statul norvegian.

Redăm integral comunicatul transmis de Ambasada Norvegiei.

"În contextul globalizării şi creşterii migraţiei, un număr fără precedent de mare de copii şi familii cu cetăţenie străină sunt în contact cu serviciul de protecţie a copilului din Norvegia. Mulţi dintre copiii care locuiesc în Norvegia au părinţi provenind din ţări diferite şi legături familiale în mai multe ţări.

Informaţii generale

-Serviciul norvegian de protecţie a copilului se aplică tuturor copiilor din Norvegia, indiferent de istoric, naţionalitate şi stadiul de rezidenţă. Interesul superior al copilului reprezintă principala preocupare în activitatea serviciului de protecţie a copilului.

-Serviciul de protecţie a copilului este în primul rând un serviciu care vine în ajutorul copiilor şi al familiilor. Sistemul de protecţie a copilului acordă o mare importanţă relaţiilor de familie şi continuităţii în creşterea şi îngrijirea copilului. Premiza de bază este aceea că minorii ar trebui să fie în grija părinţilor lor.

-Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale este responsabil de politica generală de protecţie a copilului. Serviciul local de protecţie a copilului din cadrul municipalităţilor se ocupă de cazurile de protecţie a copilului. Ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicaţii serviciilor de protecţie a copilului în cazuri individuale de protecţie a copilului.

-Norvegia a asimilat în legislaţia sa Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Conform acesteia, statul în care se află copilul are datoria de a-l proteja pe baza legislaţiei sale.

-Legea Protecţiei Copilului este considerată prioritară prin Legea Drepturilor Omului. Interesul superior al copilului este de asemenea asimilat în Constituţia Norvegiei, secţiunea 2014.

-Autorităţile norvegiene au obligaţia statutară de a păstra confidenţialitatea asupra informaţiilor privitoare la cazurile individuale de protecţie a copilului, pentru a asigura dreptul la viaţă privată atât în cazul copiilor, cât şi al părinţilor. Din acest motiv, nici autorităţile de protecţia copilului, nici autorităţile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecţie a copilului.

-De cazurile de protecţie a copilului se ocupă Serviciul de protecţie a copilului la nivelul municipalităţilor; acest serviciu nu poate primi instrucţiuni din partea ministerelor. La nivel regional, Guvernatorul districtual verifică activitatea serviciilor de protecţie a copilului.

-Respectând cadrul Convenţiei de la Viena privind relaţiile consulare din 1963, misiunile diplomatice străine din Oslo pot oferi asistenţă cetăţenilor lor în cazuri de protecţie a copilului.

Statistică

-În fiecare an, aproximativ 53.000 de copii primesc diverse forme de ajutor din partea Serviciului de protecţie a copilului din Norvegia. Mai mult de şapte din zece astfel de cazuri au reprezentat măsuri de asistenţă voluntară pentru copii şi familii. Ajutorul poate fi acordat sub formă de sfaturi sau îndrumare a părinţilor cu privire la practicile parentale, consiliere, ajutor economic, grădiniţă, etc.

Ordine de plasament

-Un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecţie Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijenţe grave, maltratare sau abuz. În plus, ordinul de plasament trebuie să fie necesar şi în interesul superior al copilului.

- Acţiuni precum violenţa fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament. În Legea de Protecţie a Copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei.

-Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimţământul părinţilor, este întotdeauna o măsură de ultimă instanţă. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre ţările cu număr scăzut de copii aflaţi în îngrijire alternativă.

-Părinţii au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiaţi şi de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinţii au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament.

Adopţii

-În mod normal, părinţii de plasament nu îşi adoptă copiii pe care îi au în plasament. Adopţia reprezintă o măsură foarte radicală, care presupune ruperea tuturor relaţiilor legale dintre părinţi şi copii. Acest lucru are loc în foarte puţine cazuri. Condiţii stricte trebuie îndeplinite pentru a adopta un copil împotriva voinţei părinţilor.

-Serviciul de protecţie a copilului, în mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adopţiei împotriva voinţei părinţilor, în cazurile în care corelarea cu legea imigraţiei nu este clară sau în cazurile în care este clar că părinţii şi copilul nu au rezidenţă permanentă în Norvegia.

Convenţia de la Haga din 1996

-Guvernul a solicitat Parlamentului să consimtă la ratificarea Convenţiei de la Haga 1996 privitoare la protecţia copiilor. Ratificarea va oferi o protecţie sporită copiilor în cazurile unde este implicat mai mult de un singur Stat, şi va deschide drumul spre o mai bună cooperare internaţională pentru prevenirea şi rezolvarea cazurilor de protecţie a copilului.

Îndrumar

-O nouă circulară conţine îndrumările referitoare la modul în care se tratează un caz în care copilul are legături cu mai multe ţări.