Ambasadoarea Franţei susţine un parteneriat în domeniul energiei nucleare civile

Ambasadoarea Franţei, Laurence Auer, a exprimat ieri disponibilitatea companiilor din ţara sa pentru un parteneriat în domeniul energiei nucleare civile, în vederea susţinerii tranziţiei energetice a României, informează Agerpres.

Precizările au fost făcute în cadrul evenimentului Grand Matinal Digital, organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie în România. La evenimentul de la Palatul Victoria au participat premierul Nicolae Ciucă, dar şi ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, Virgil-Daniel Popescu, ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru.

"Este bine ştiut faptul că suntem al treilea investitor în această ţară, cel de-al şaptelea furnizor şi al treilea client, dar vrem de asemenea să privim, în viitor, spre noi domenii în care expertiza companiilor franceze va servi agendei strategice a României. Acesta este scopul întâlnirii noastre de astăzi. Aş vrea să menţionez tranziţia energetică - know how-ul francez, industria energiei nucleare civile este gata să construiască un parteneriat cu dumneavoastră. Tocmai am încheiat vizite la Paris în legătură cu acest aspect. Dar putem să menţionăm şi construcţia şi mentenanţa pentru reactoarele nucleare", a spus Laurence Auer.

Ea a făcut de asemenea referire la proiectul Nuward, care vizează realizarea unor reactoare modulare mici.

"Am vrea de asemenea să lucrăm şi să facem echipă în ce priveşte mixurile energetice de decarbonizare. Am fost împreună în ce priveşte taxonomia, în timpul preşedinţiei franceze şi putem să lucrăm împreună: de la reactoare nucleare puternice până la reactoare modulare mici (SMR) - proiectul Nuward, condus de EDF. Dar vrem să integrăm şi alte proiecte care au legătură cu această noţiune de independenţă strategică a UE în domeniul energiei, într-o perioadă foarte complicată, aşa cum ştim cu toţii - ceea ce a fost o prioritate a preşedinţiei franceze. Noul proiect Nuward privind reactoare modulare mici este unul dintre cele mai bune exemple referitoare la ce putem face în următoarele luni. Este menit să fie o capabilitate industrială cu cooperare în domeniul expertizei tehnice din alte state membre UE, precum: Finlanda, Italia, Republica Cehă - în mod special. Şi sper să dezvoltăm acest lucru în următoarele luni", a precizat Laurence Auer.

Ambasadoarea a menţionat şi experienţa companiilor franceze în domeniul industriei aeronautice şi al construcţiilor navale, exprimând disponibilitatea pentru cooperare, în vederea consolidării capacităţii de apărare a României.

"Suntem gata să lucrăm la obiectivele strategice şi la parteneriatul strategic în toate aspectele legate de mediu şi tranziţia tehnologică. Puteţi să vă bazaţi mereu pe autorităţile franceze. Mă întorc de la conferinţa ambasadorilor şi pot să confirm faptul că fluxul vizitelor, atât de intens în timpul preşedinţiei franceze, nu se va diminua şi că toţi miniştrii sunt bine-veniţi la Paris. Vom organiza vizitele în mod corespunzător", a mai spus ea.

La rândul său, preşedintele CCIFER, Francois Coste, a evidenţiat că în România există 4.150 de investitori cu capital francez, care au generat 125.000 de locuri de muncă. Totodată, Franţa este a treia sursă de capital străin România. El a remarcat "creşterea economică ridicată" a României din trimestrul I, cu 5,1% faţă de trimestrul IV din 2021, precum şi stabilitatea valutară leu-euro.

"Totuşi, traversăm o perioadă ambiguă, pentru că există şi îngrijorări semnificative din partea companiilor. Voi menţiona cinci: războiul de la graniţa României, care durează; o criză energetică fără precedent, cu incertitudine în ceea ce priveşte furnizarea şi preţuri foarte ridicate; inflaţia, cu rata anuală de 15%, peste media europeană, care erodează marja companiilor şi capacitatea lor de a investi şi ameninţă puterea de cumpărare a angajaţilor noştri şi destabilizează piaţa muncii, care rămâne, din păcate, foarte tensionată. Două perspective care ne îngrijorează: o recesiune în vest, de care economia României depinde şi o creştere a taxelor, pentru a reduce deficitul public", a menţionat el.