Amnistie fiscală pentru rău-platnici, deficit de aproape 7%

Prima lună de toamnă a adus o serie de provocări economice şi financiare pentru ţara noastră, în special în contextul unui deficit bugetar în creştere, al inflaţiei ridicate şi al volatilităţii preţurilor energetice. Cu toate acestea, guvernul Ciolacu a continuat să ia măsuri contradictorii în ceea ce priveşte bugetul de stat. În condiţiile în care execuţia bugetară la opt luni arăta un deficit de 4,57% din Produsul Intern Brut, Guvernul, deşi a adoptat la începutul lunii septembrie o amnistie fiscală parţială prin care speră ca, până la finalul anului, să atragă la bugetul de stat 9,5 miliarde lei, a făcut şi prima rectificare bugetară, care este pozitivă, dar care adânceşte deficitul bugetar - ce ar urma să fie, la finalul anului 2024, de 6,94% din PIB, adică cu 1,94% mai mult decât deficitul de 5% prevăzut în legea bugetului de stat pentru anul în curs. Cu toate că premierul Ciolacu a afirmat că majoritatea deficitului bugetar este cauzat de cheltuielile făcute cu investiţiile publice, din datele rectificării bugetare şi ale execuţiei bugetare la opt luni reţinem că avem creşteri importante la cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri şi servicii şi cheltuielile cu asistenţa socială.

Prin prisma acestei situaţii, luna trecută reprezentanţii Guvernului s-au întâlnit cu mediul de afaceri pentru a pune la punct un plan ce ar urma să fie prezentat în cursul lunii octombrie Comisiei Europene, care să ne aprobe reintrarea în ţinta de deficit bugetar de 3%, în următorii şapte ani.

• Amnistie fiscală parţială pentru debitorii rău-platnici

În 4 septembrie, Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, o amnistie fiscală parţială de care ar urma să beneficieze 330.000 de firme şi 848.000 de persoane fizice, care îşi vor achita până la 25 noiembrie 2024 debitele principale restante la bugetul de stat acumulate până la data de 31 august 2024. Potrivit amnistiei, contribuabilii respectivi vor beneficia de anularea datoriilor accesorii calculate pentru obligaţiile plată. În urma aplicării amnistiei parţiale, Guvernul speră să colecteze în primă fază aproximativ 9,5 miliarde lei de la companiile şi persoanele fizice care beneficiază de această facilitate, având în vedere că totalul arieratelor recuperabile se ridică la 71,8 miliarde lei, din care 60,1 miliarde lei sunt obligaţii fiscale principale.

Actul normativ mai prevede că firmele care au respectat termenele de plată a taxelor beneficiază de o bonificaţie de 3% din impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În cazul grupurilor fiscale, bonificaţia se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Sumele care fac obiectul bonificaţiei nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu alte impozite şi taxe.

• Rectificare bugetară pe plus, în detrimentul deficitului bugetar

În septembrie 2024, Guvernul României a adoptat prima rectificare bugetară a anului. Rectificarea a fost realizată printr-o Ordonanţă de Urgenţă, pentru a ajusta veniturile şi cheltuielile bugetare, având în vedere creşterea deficitului şi necesitatea de a finanţa domenii esenţiale precum sănătatea, energia şi infrastructura.

Conform estimărilor oficiale, după rectificarea bugetară, deficitul bugetar pentru anul 2024 va ajunge la 6,94% din PIB, o creştere semnificativă faţă de ţinta iniţială de 5%. Această creştere a fost generată de cheltuieli neprevăzute, în special în sectorul energetic, şi de subvenţiile acordate pentru plafonarea preţurilor la energie, care au crescut presiunea asupra bugetului. Potrivit rectificării bugetare, Produsul Intern Brut va fi de 1.768 miliarde lei, faţă de 1.733 miliarde lei atât cât era prevăzut în legea bugetului de stat, iar la veniturile fiscale sunt trecute şi cele 7,9 miliarde lei ce ar urma să fie încasate în urma implementării amnistiei fiscale parţiale aprobată în această lună de guvernarea Ciolacu. Rectificarea bugetară prevede o creştere cu 8,8 miliarde lei a cheltuielilor de personal, cu 3 miliarde lei a cheltuielilor cu dobânzile, cu 5,12 miliarde lei a cheltuielilor cu asistenţa socială, dar şi o diminuare cu 1,8 miliarde lei a sumei alocată investiţiilor.

Rectificarea bugetară a alocat fonduri suplimentare unor ministere esenţiale, pentru a gestiona crizele şi nevoile stringente din economie. Printre ministerele care au cunoscut o majorare a bugetului pentru anul în curs se numără:

- Ministerul Energiei a primit o alocare suplimentară de 1,28 miliarde de lei pentru a sprijini măsurile de protecţie împotriva crizei energetice şi pentru a finanţa proiecte de energie verde şi sustenabilă. De asemenea, o parte din aceste fonduri a fost direcţionată către închiderea minelor de huilă din Valea Jiului, pentru a respecta angajamentele de tranziţie energetice.

- Ministerul Sănătăţii a beneficiat de fonduri suplimentare pentru a acoperi cheltuielile legate de achiziţia de medicamente, echipamente şi pentru modernizarea infrastructurii spitaliceşti. În total, 3,89 miliarde lei au fost alocaţi suplimentar pentru sectorul sănătăţii.

- Ministerul Agriculturii a primit 2 miliarde lei pentru a compensa pierderile fermierilor afectaţi de secetă şi alte fenomene climatice nefavorabile. Aceste fonduri au fost cruciale pentru sprijinirea fermierilor care au suferit pierderi semnificative din cauza condiţiilor meteorologice extreme.

- Ministerul Transporturilor a primit alocări suplimentare de 5,48 miliarde lei pentru finanţarea proiectelor majore de infrastructură, în special pentru construcţia de autostrăzi şi modernizarea căilor ferate.

- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a primit încă 9,7 miliarde lei. Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susţinerii proiectelor de investiţii din programele naţionale "Anghel Saligny", PNDL 1 şi 2, precum şi programele Companiei Naţionale de Investiţii, la care se adaugă complementar programele cu finanţare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării şi de programele de susţinere a mobilităţii urbane.

- Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are o alocare suplimentară de 3,3 miliarde lei pentru proiecte finantate din FEN (vouchere pentru persoanele defavorizate, sprijin educaţional pentru anul scolar 2024-2025, pentru copii defavorizaţi, prima didactică etc.).

• Execuţie bugetară deficitară la opt luni

Rectificarea bugetară a fost făcută în condiţiile în care, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor la finalul lunii trecute, execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului 2024 a relevat o diferenţă semnificativă între veniturile şi cheltuielile statului, deficitul bugetar atingând 4,57% din PIB, adică 80,87 miliarde lei. Comparativ, la finalul primelor 8 luni ale anului 2023, deficitul bugetar era de 2,63% din PIB, adică 42,19 miliarde lei.

Veniturile bugetare au fost de 375,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetare au depăşit 456,63 miliarde lei, cu o creştere notabilă, de 23,8%, a cheltuielilor de personal - care au ajuns la valoarea totală de 105,98 miliarde lei pe perioada ianuarie - august 2024, o majorare de 26,3% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii (valoare totală pe opt luni de 60,87 miliarde lei), şi cu un spor de 13,4% a cheltuielilor cu asistenţa socială (care au fost în valoare totală de 146,95 miliarde lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 30,9 miliarde lei. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 65,03 miliarde lei, în creştere cu 40,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,24 miliarde lei.

• Scăderi în sectorul HoReCa, deficit comercial în creştere

Potrivit unui raport prezentat luna trecută de Ministerul Finanţelor, economia naţională a fost caracterizată în primul semestru al anului 2024 de o creştere moderată în sectorul alimentar şi industrial, o scădere a activităţii în sectorul HoReCa şi un deficit comercial în creştere, se arată în Raportul Semestrial întocmit de Ministerul Finanţelor. Documentul citat arată că, în acelaşi timp, inflaţia a scăzut semnificativ datorită măsurilor guvernamentale, sectorul de retail a înregistrat o creştere robustă, investiţiile în agricultură şi silvicultură au avut o evoluţie pozitivă, iar utilizarea fondurilor europene a continuat, deşi într-un ritm mai lent comparativ cu anii anteriori.

Din datele din raport reţinem că industria alimentară din ţara noastră a înregistrat o creştere semnificativă de 7,4% în primele şase luni ale anului 2024, evoluţie susţinută şi de majorarea cu 15% a producţiei din industria chimică între 1 ianuarie şi 30 iunie. Creşterea producţiei chimice a avut un impact pozitiv asupra altor ramuri industriale, consolidând astfel performanţa sectorului alimentar.

Pe piaţa internă, vânzările de produse alimentare au crescut cu 4%, ceea ce reflectă o creştere moderată, comparativ cu restul activităţilor comerciale din România. Cu toate acestea, creşterea a fost mai lentă faţă de restul sectoarelor economice, indicând o evoluţie ceva mai temperată a cererii interne în sectorul alimentar.

Un alt aspect semnificativ al economiei din primul semestru este scăderea cu 1,6% a activităţii hotelurilor şi restaurantelor (HoReCa), un regres care a contribuit la reducerea cu 1,5% a volumului total al cifrei de afaceri din serviciile prestate către populaţie. Acest declin poate fi asociat atât cu factori economici interni, cât şi externi, precum reducerea numărului de turişti sau schimbările în comportamentul de consum post-pandemic.

Unul dintre aspectele pozitive ale economiei în primul semestru al anului 2024 a fost trendul descendent al preţurilor de consum pe întregul lanţ de producţie şi distribuţie, inflaţia înregistrând o rată medie de 6,2%, cu 6,6 puncte procentuale mai puţin decât în prima jumătate a anului 2023. Acest proces dezinflaţionist a fost determinat de măsurile guvernamentale de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază şi a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Scăderea inflaţiei a fost resimţită în mod deosebit la nivelul preţurilor alimentare, care au decelerat până la o rată de creştere de 2,9%.

Un sector economic care a cunoscut o creştere a activităţii în primul semestru al anului curent este comerţul cu amănuntul, exclusiv cel cu autovehicule şi motociclete. Potrivit datelor din raportul citat, acest sector economic a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 8% în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În special, vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 3,5%, contribuind astfel la această creştere robustă a sectorului de retail.

• Licitaţie pentru contractele pentru diferenţă în energie

Ministerul Energiei anunţa, în 9 septembrie, lansarea schemei de ajutor de stat sub formă de contracte pentru diferenţă (CfD), destinate producţiei de energie electrică din surse regenerabile, respectiv energie eoliană onshore şi solară fotovoltaică. Prin ordinul semnat de ministrul Sebastian Burduja au fost stabilite şi regulile procedurii de ofertare pentru prima licitaţie din acest program.

Prima licitaţie din cadrul schemei CfD se va finaliza până la finalul acestui an şi va susţine dezvoltarea de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 500 MW şi proiecte eoliene onshore de 1.000 MW. Investitorii vor beneficia de un sprijin sub forma unui contract pentru diferenţă, care le va garanta un preţ fix de vânzare a energiei electrice pentru o perioadă de 15 ani. Preţul va fi stabilit în urma unei licitaţii competitive, cu un prag maxim de pornire de 78 euro/MWh pentru proiectele fotovoltaice şi 82 euro/MWh pentru cele eoliene onshore.

O a doua licitaţie va avea loc anul viitor şi va acoperi o capacitate totală de 3.500 MW din proiecte de energie eoliană onshore şi fotovoltaică.

La finalul lunii trecute, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat lansarea raportului "Offshore Wind Roadmap for Romania", realizat de Banca Mondială, document ce prevede proiecte de 19 miliarde euro până în anul 2035 în capacităţi eoliene offshore din Marea Neagră, punerea în funcţiune a 7GW pentru sistemul energetic naţional şi crearea a maximum 77.000 noi locuri de muncă.

Raportul indică două scenarii. În primul se vizează 150 de turbine eoliene instalate prin 5 proiecte, până în anul 2035. Valoarea investiţiei s-ar ridica la 9 miliarde de euro, capacitate instalată de 3 GW, care va asigura 16% din necesarul de energie al ţării. În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 28% conţinut local şi vor fi create aproximativ 21.000 locuri de muncă. În al doilea scenariu, ar urma să fie instalate 360 de turbine prin 7 proiecte, până în anul 2035. Valoarea investiţiei va fi de aproximativ 19 miliarde de euro, capacitate instalată de 7 GW, care va asigura 37% din necesarul de energie al ţării. În ceea ce priveşte lanţul de aprovizionare şi impactul economic, România va avea 38% conţinut local şi vor fi create aproximativ 77.000 locuri de muncă.

• BNR: 15,178 miliarde euro - deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, în primele şapte luni ale anului 2024

În luna septembrie a acestui an, rata dobânzii de politică monetară a fost de 6,5% pe an, aşa cum a stabilit Consiliul de Administraţie al Băncii Naţională a României în şedinţa din luna august.

BNR a publicat, la finalul lunii trecute, raportul anual privind investiţiile străine directe în ţara noastră din care reiese că acestea au scăzut anul trecut la 6,748 miliarde euro, comparativ cu anul 2022 când s-au situat la 10,039 miliarde euro. "Fluxul net de ISD în anul 2023 a înregistrat valoarea de 6,748 miliarde euro, din care: 6,996 miliarde euro - participaţii la capitalurile proprii (nivel rezultat prin însumarea aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în valoare de 2,070 miliarde euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD în valoare de 4,927 miliarde euro); -248 milioane euro - instrumente de natura datoriei în relaţia cu investitorii străini direcţi şi cu societăţile din cadrul grupului acestora, determinate prin diferenţa dintre datorii (1,096 miliarde euro) şi creanţe (1,344 miliarde euro)", arată analiza BNR.

Soldul ISD la 31 decembrie 2023 a atins nivelul de 118,231 miliarde euro, din care: 84,759 miliarde euro - capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (71,7% din total sold ISD); 33,472 miliarde euro - instrumente de natura datoriei în relaţia cu investitorii străini direcţi şi cu societăţile din cadrul grupului acestora (28,3%).

Veniturile din ISD realizate de nerezidenţi anul trecut au înregistrat valoarea de 11,865 miliarde euro, după cum urmează: Veniturile din participaţii la capital s-au situat la nivelul de 10,764 miliarde euro, fiind determinate ca diferenţă între profiturile după impozitare ce revin învestitorilor străini, în valoare de 14,354 miliarde euro din totalul profiturilor obţinute de întreprinderile ISD şi pierderile ce revin acestora, în valoare de 3,590 miliarde euro, din totalul pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în anul 2023.

Tot în cursul lunii trecute, BNR anunţa că deficitul de contul curent al balanţei de plăţi a ajuns, la finalul primilor şapte luni ale anului 2024, la 15,178 miliarde euro, în creştere cu 33,99% comparativ cu deficitul de 11,328 miliarde euro din perioada similară a anului trecut. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,531 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,303 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mare cu 522 milioane euro. În primele şapte luni din 2024, datoria externă totală a crescut cu 10,247 miliarde euro, până la 180,330 miliarde euro.

În ceea ce priveşte rezervele valutare ale României, la 30 septembrie 2024 acestea se situau la nivelul de 65,778 miliarde euro, faţă de 63,187 miliarde euro la 31 august 2024. În cursul lunii septembrie au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 6,050 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală de 3 miliarde euro şi în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1,89 miliarde euro) şi altele; Ieşiri de 3,459 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ 685 milioane euro); plăţi din contul Comisiei Europene şi altele, arată datele Bancii Naţionale.

Nivelul rezervei de aur a rămas stabil, la 103,6 tone. În contextul evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 7,855 miliarde euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 septembrie 2024 au fost de 73,663 miliarde euro, faţă de 70,775 miliarde euro la 31 august 2024.