Amprenta pandemiei în economia Buzăului

Criza generată de noul coronavirus afectează în continuare economia chiar şi după şase luni de la debut. La Buzău, efectele se văd atât în numărul angajaţilor care au avut contractele de muncă suspendate, în domeniile de activitate în care angajatorii au făcut disponibilizări colective dar şi în creşterea ratei şomajului în rândul şomerilor neindemnizaţi, cei mai mulţi dintre aceştia din urmă fiind beneficiari ai venitului minim garantat. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Judeţene Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în ultima perioadă, lunar, în jur de 1200 de societăţi şi-au trimis salariaţii în şomaj tehnic, în timp ce altele au apelat la concedieri colective. Ultima firmă din Buzău care a anunţat un val de disponibilizări este Ductil Steel, una dintre cele mai cunoscute societăţi din municipiul Buzău, care renunţă la aproape toţi angajaţii.

Buzăul, campion la şomeri neindemnizaţi

Cu peste zece mii de persoane înregistrate în bazele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dar fără să primească ajutorul de şomaj ca urmare a pierderii recente a locului de muncă, judeţul s-a clasat, după primele şase luni ale acestui an, pe primul loc în topul naţional privind numărul şomerilor neindemnizaţi. Concret, pe 31 iulie 2020, Buzăul avea 12.293 de şomeri dintre care 10.440 neindemnizaţi şi 1853 indemnizaţi.

" Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Buzău (84,93%), Dolj (83,71%), Vaslui (83,55%), Galaţi (82,79%), Satu Mare (81,46%) şi Brăila (81,28%). În Municipiul Bucureşti ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor este de 71,16%", se arată în informarea trimisă de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Buzău se claseasă pe primele locuri din ţară şi când vine vorba despre rata şomajului. Mai exact, judeţul s-a clasat al doilea în topul naţional, după judeţul Dolj.

"Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Dolj (7,19%), Buzău (7,16%), Mehedinţi (6,46%), Galaţi (6,17%),Teleorman (6,15%), Vaslui (5,79%) şi Olt (5,74%)", se arată în buletinul naţional.Cei mai mulţi dintre 12.293 de şomeri sunt din mediul rural, respective 9828 de persoane, în timp ce în mediul urban se regăsesc doar 2465 de şomeri. Topul localităţilor cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă evidenţiază comunele Vipereşti cu 380 de persoane fără un loc de muncă, Calvini cu 345 de şomeri, Râmnicelu, Luciu cu 286 , respective 280 de şomeri şi Buda şi Cislău cu 260, respective 262. La polul opus, cei mai puţini şomeri se regăsesc în comunele Valea Salciei -19 şomeri, dintre care 7 femei, Cernăteşti 21 de persoane, Chiliile cu 26 ,Murgeşti 29, Unguriu şi Mărgăriteşti 31, respective 33 de persoane.

În ceea ce priveşte numărul şomerilor înregistraţi la finalul lunii iulie în municipiile şi oraşele din judeţ, buletinul trimis de ANOFM arată că municipiul Buzău avea 907 şomeri dintre care 541 erau femei, municipiul Râmnicu Sărat înregistra 611 şomeri dintre 334 femei, în timp ce Pogoanele, Pătârlagele şi Nehoiu aveau 356, 236, respective 355 de şomeri.

Totuşi, Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău spune că pandemia de coronavirus nu a afectat judeţul Buzău atât de mult cum s-a simţit această criză în alte zone ale ţării.

" Buzăul a fost afectat ca toată ţara economic vorbind, dar nu într-o măsură atât de mare sau de pregnantă cum au fost afectate alte judeţe şi asta din două motive: în primul rând în judeţul Buzău din nefericire nu există sucursale reprezentative oficiale ale multinaţionalelor. Ar trebui să existe pentru că acestea absorb foarte multă forţă de muncă, dar iată că acest "rău" a fost "bine" în această perioadă. În al doilea rând, nu am avut un număr atât de mare de societăţi comerciale care au suspendat contractele de muncă al propriilor angajaţi pentru a intra în plată şomaj tehnic. În jur de 1200, ca medie vorbind , pe lună de societăţi comerciale. Alte judeţe au avut ordinul 20.000- 25000 de societăţi.O altă caracteristică este faptul că a rămas în picioare aproape toată platforma industrială a judeţului Buzău, suspendările de contract de muncă din cauza Covid-19 fiind suspendări care nu au dus la închiderea unor capacităţi de producţie. Mai mult decât atât, platforma economică a Municipiului Buzău, în această perioadă, a avut o medie de încadrări pe lună de 700-900 de persoane absorbite pe platformă. Ca număr, cele mai multe angajări au fost în industria grea, producătoare începând de la strungari, prelucrători prin aşchiere, prestatori de servicii, tot ce înseamnă telemuncă şi aceste comenzi începând de la magazinele de haine şi până la restaurante şi terase care au livrat, de exemplu, mâncare şi avut nevoie de personal suplimenatar pentru livrare. S-au mai angajat mulţi zidari, finisori şi de asemenea s-au mai angajat în agricultură destul de multe persoane, ", a explicat Ionel Tociu.

HoReCa, cel mai afectat domeniu

Domeniul de activitate afectat de Covid-19 a fost în primul rând domeniul HoReCa şi este în continuare.

"Sunt prestatorii de servicii care de obicei operau HoReCa şi, din cauza Covid-19, au trebuit să îşi întrerupă activitatea. În acest moment, în mod teoretic şi logic nu ar trebui să mai avem contracte de muncă suspendate pentru că începând cu data de 1 septembrie s-a dat liber inclusiv pentru HoReCa, restaurantele să fie deschise în anumite condiţii. S-au închis capacităţile de cazare pentru că nu au mai avut bucătărie şi restaurante. În mod normal, ar trebui să nu mai avem în domeniul HoReCa entităţi care să fie închise. Acum plătim ca Agenţie Judeţeană de Ocuparea Forţei de Muncă şomaj tehnic pentru luna august când activitatea domeniului HoReCa şi nu, numai a fost suspendată", a spus Ionel Tociu.

Mii de persoane cu contracte suspendate şi două valuri de disponibiliări

La Buzău pandemia adus, pe perioadă stării de urenţă, mii de contracte de muncă suspendate dar şi două valuri de disponibilizări în societăţi cu sute de salariaţi.

"În medie, lunar , pe perioada stării de urgenţă, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă am înregistrat circa 1700 de solicitanţi,adică societăţi comerciale, pentru suspendarea activităţilor şi lunar 13.00-13500 de persoane care au avut contractul de muncă suspendat.Au fost două valuri de disponibilizări. Un val care deja s-a epuizat şi este vorba de două societăţi comerciale care fac parte dintr-un grup, 200 de persoane care din şomaj ethnic au intrat în şomaj normal pe Legea 76. Este vorba despre un prestator de servicii care reciclează material care pot fi refolosite. Cel de-al doilea val vine cu notificările primite de la o fabrică ce are ca domeniu de activitate producerea de sârmă şi a produselor din sârmă. Din 540 de persoane concediază colectiv undeva la vreo 450 de persoane. Aceste concedieri colective vor fi operaţionale începând probabil cu ultimele zile ale lunii octombrie, primele zile ale lunii noiembrie. Întâi trebuie să parcurgă o anumită procedură de disponibilizare care înseamnă şi preaviz, măsuri active de preconcediere care duc către finele lunii octombrie, începutul lui noiembrie. O sută de persoane mai rămân în societate. Motivul invocate înseamnă lipsa materiei prime, şigla metalică care vine de la combinatul de la Galaţi pe care nu şi-o poate produce. Deci motive economice", a explicat Ionel Tociu.