AMRCR solicită coaliţiei să renunţe la taxa de solidaritate

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) solicită noii coaliţii majoritare să renunţe la aşa zisa "taxă de solidaritate" şi "să continue să sprijine mediul de afaceri, calea sigură şi sustenabilă pentru atingerea obiectivelor sociale", potrivit unui comunicat remis redacţiei.

"AMRCR solicită analizarea serioasă a impactului Taxei de Solidaritate

Toti membrii AMRCR sunt mari contribuabili la bugetul de stat şi se achită de obligaţiile fiscale conform legii din România în mod transparent şi responsabil. Din acest punct de vedere putem menţiona şi faptul că în perioada pandemiei, pe lângă sarcinile financiare impuse de conformarile pe care ni le-am asumat din primul moment, au existat situaţii în care mari retaileri şi-au achitat obligaţiile către bugetul de stat cu celeritate şi chiar în avans pentru a putea susţine bugetul naţional. În toată această perioadă pandemică am menţinut magazinele operaţionale şi aprovizionate cu tot ceea ce este necesar pentru ca populaţia să aibă acces la mărfurile de care are nevoie indiferent de tensiunile, problemele sau blocajele cu care ne-am confruntat în lanţul de aprovizionare.

De asemenea, prin eforturile pe care le facem permanent suntem profund implicaţi în viaţa comunităţilor în care ne desfăşurăm activitatea, multe dintre organizaţiile societăţii civile active în aceste comunităţi fiind susţinute în diverse forme de către marii retaileri. Toate reţelele comerciale se numără printre marii angajatori de pe piaţa românească conform diverselor statistici, o treime din top 15 angajatori fiind retaileri. Mulţi dintre aceştia îşi continua investiţiile şi sustin salariile angajaţilor la un nivel peste medie, în acelaţi timp străduindu-se să ofere consumatorilor români produse cât mai variate la preţuri cât mai competititve. Un argument în acest sens sunt şi statisticile Eurostat care spun că indicele preţurilor din România reprezintă 55% din media UE.

Ne străduim pe toate planurile să fim un partener pentru autorităţile centrale şi locale si facem toate eforturile ca mărfurile şi producătorii locali să fie cât mai prezenţi pe rafturile magazinelor chiar dacă aceasta rămâne în continuare o provocare la care lucrăm.

Toate argumentele de mai sus riscă să fie anulate printr-o singură şi simplă măsură care este propusă, am putea spune cu regret, ca de obicei, în preajma unui sfârşit de an, când toate proiectiile şi planificările bugetare sunt deja stabilite,fără ca astfel de propuneri să fie însoţite de prea multe explicaţii. Aşa numita "taxă de solidaritate" se aplică de fapt unui număr extrem de limitat de companii şi penalizează fără excepţie doar pe aceia care şi-au asumat toate îndatoririle şi şi-au onorat toate obligaţiile, manifestându-şi totodată loialitatea faţă de statul roman pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea.

Cei care sub diverse pretexte sau motivări nu s-au manifestat în acelaţi fel pot, astăzi, să se felicite că acest tip de comportament le-a adus un plus de competitivitate. Nu vrem să ne referim la prea multe calcule economice care din punctul nostru de vedere sunt evidente iar astfel scot în relief că "în primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze", după cum susţine consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.

AMRCR apreciză că trebuie iniţiat cat mai rapid un dialog referitor şi la subiectul introducerii unor noi taxe în general - care trebuite privite în climatul actual instabil şi de asemenea, supus şi unor provocări de altă natură, precum: asigurare rezilientei alimentare, continuitatea stocurilor de produse alimentare si nealimentare de primă necesitate, inclusiv provocarile logistice care pot surveni in functionarea optima a lanturilor de aprovizionare precum şi a tuturor canalelor de comercializare în întreaga perioadă a sezonului de iarnă, mai ales în contextul prelungirii stării de alertă la nivel naţional şi al agravării stării pandemice la nivel European.

Practica de a transfera presiunea bugetară către mediul privat în mod accelerat, fără consultări prealabile şi fără un studiu de impact nu poate conduce la o sustenabilitate adevărată şi durabilă.

Efectele unei astfel de măsuri ne temem că vor perturba activitatea economică şi vor avea ca singură consecinţă pe termen lung, o descurajare a investiţiilor şi inovării în ţara noastră.

Vrem, de asemenea, să subliniem că argumentul cum că măsura a fost aplicată şi în altă ţară nu poate fi unul valid, întrucât contextul a fost cu totul altul, iar obiectivele sale au fost unele pe care nu le cunoaştem, însă putem spune că există evaluări care arată că modelul de dezvoltare adoptat de România a fost unul în general de success şi a permis recuperarea unor decalaje comparativ cu cele care erau inainte de 1990. Un astfel de exmplu poate fi regăsit la link - (https://economedia.ro/udmr-propune-un-impozit-special-de-solidaritate-pentru-companiile-cu-cifra-de-afaceri-peste-100-de-milioane-de-euro-pe-modelul-aplicat-de-ungaria-in-criza-economica-din-2010-surse.html#.YbCxFSpByUk )

AMRCR în numele membrilor săi adresează noii coaliţiei care se află la putere, coaliţie majoritară să analizeze în profunzime impactul unei astfel de măsuri, impactul direct şi colateral al unei astfel de măsuri, să evalueze dacă într-adevăr vorbim de o solidaritate generală sau doar una selectivă, şi care să continue să sprijine mediul de afaceri care prin investiţiile şi perfoimantele economice pe care le-ar putea avea ar fi in măsura sa genereze resurse financiare suplimentare, care ar putea fi folosite şi pentru îndeplinirea unor obiective sociale." se arată în comunicat.