ANAF: Aproape un miliard de euro au fost scoşi din România în ultimii cinci ani

Aproape un miliard de euro au fost scoşi din România în ultimii cinci ani, iar cu aceşti bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, ieri, Ionuţ Mişa, directorul general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la preţurile de transfer, potrivit Agerpres.

"Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului şi comerţului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiţi-vă ce înseamnă la nivel naţional. Direcţia generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoşi din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România şi ar putea aduce beneficii majore românilor", a spus Mişa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziţionat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o ţară membră la un preţ foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică.

"În România plătea aproape nimic, iar în ţara respectivă se duceau toate profiturile. Am reuşit să identificăm acest tip de tranzacţii şi am reuşit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei", a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoşi din ţară banii realizaţi de retaileri.

"În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara ţării şi se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, «datorită nouă aveţi atâtea locuri de muncă» dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferenţa de preţ se aplică impozitul pe profit. În România rămân puţini bani. Practic locurile de muncă în ţările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în ţara respectivă şi mai puţin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode", a arătat Mişa.

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o reţea globală şi importă diferite bunuri şi servicii din celelalte ţări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

"Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poţi să obţii an de an 2% este o consultanţă foarte bună, beneficiază de experienţă foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează", conform şefului Direcţiei de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcţia de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget şi administrează toate companiile mari, cu cifre mari şi volume mari.

Ionuţ Mişa a participat ieri la dezbaterea "Unde se duc profiturile din România? - Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare", pasul al doilea din campania "Să luăm banii înapoi" ("Let's get the money back") iniţiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitaţi specialişti Interpol, Europol, ai Comisiei Europene şi ai altor organisme legate de fraudele internaţionale.

Concluziile campaniei "Let's Get the Money Back" vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plăţii taxelor şi frauda fiscală în UE, conform sursei citate.