ANAF RĂSPUNDE INTERPELĂRII PARLAMENTARE A ANDREEI PAUL: "Sumele suplimentare efectiv încasate, provenind din ajustări ale preţurilor de transfer, nu pot fi efectiv individualizate"

ANAF a răspuns public unei interpelări parlamentare făcute de vicepreşedintele PNL Andreea Paul, privind preţurile de transfer.

Situaţia inspecţiilor fiscale în cadrul cărora a fost solicitat şi s-a prezentat dosarul preţurilor de transfer şi au fost analizate relaţiile de afiliere, respectiv preţurile de transfer practicate în cadrul tranzacţiilor derulate cu persoanele afiliate, de către structurile de inspecţie fiscală, se prezintă după cum urmează:

- la nivelul anului 2010 au fost derulate un număr de 43 inspecţii fiscale;

- la nivelul anului 2011 au fost derulate un număr de 136 inspecţii fiscale;

- la nivelul anului 2012 au fost derulate un număr de 163 inspecţii fiscale;

- la nivelul anului 2013 au fost derulate un număr de 60 inspecţii fiscale;

- la nivelul anului 2014 au fost derulate un număr de 130 inspecţii fiscale;

- la nivelul anului 2015 au fost finalizate un număr de 183 inspecţii fiscale, fiind la data de 31 decembrie 2015 în curs de derulare un număr de 168 inspecţii fiscale în cadrul cărora s-a solicitat dosarul preţurilor de transfer, transmite ANAF.

Totodată, în vederea ridicării gradului de conformare a contribuabililor în domeniul respectării principiului preţurilor de transfer, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a intensificat eforturile de eficientizare a activităţii de emitere a acordului de preţ în avans. Actul administrativ "acord de preţ în avans" este unul din instrumentele prin care legislaţia fiscală crează premisele conformării voluntare, asigurând certitudinea, sub aspect fiscal, a preţurilor la care se desfăşoară tranzacţiile cu persoane afiliate, pentru o perioadă de 5 ani sau mai mult, precizează ANAF în răspunsul la interpelarea parlamentară a Andreei Paul.

"Astfel, în acest context, evidenţiem că, în perioada 2010 - 2015, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a emis un număr total de 14 acorduri de preţ în avans, după cum urmează:

- la nivelul anului 2011 au fost emise un număr de 4 acorduri de preţ în avans unilaterale;

- la nivelul anului 2014 au fost emise un număr total de 6 acorduri de preţ în avans unilaterale;

- la nivelul anului 2015 au fost emise primele 3 acorduri de preţ în avans bilaterale, 1 acord de preţ în avans unilateral, fiind emise şi decizii de respingere pentru un număr de 2 cereri de emitere de acord de preţ în avans", se arată în răspunsul ANAF.

Referitor la întrebarea ''Câte rapoarte ale ANAF s-au încheiat anual cu sancţiuni, în perioada 2010-2015? Dar la nivelul judeţelor în anul 2015?'' ANAF precizează: "Considerând că trimiterea la numărul de rapoarte încheiate "cu sancţiuni" se referă la rapoartele de inspecţie fiscală în baza cărora au fost emise decizii de impunere, ca urmare a modificării bazei de impozitare, în ceea ce priveşte cuantumul sumelor suplimentar stabilite ca urmare a inspecţiilor fiscale care au avut ca obiect verificarea preţurilor de transfer (obligaţii fiscale principale şi accesorii, respectiv diminuarea pierderii fiscale) situaţia se prezintă după cum urmează:

- la nivelul anului 2010 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 9 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 90 milioane lei;

- la nivelul anului 2011 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 23 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 188 milioane lei;

- la nivelul anului 2012 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 11 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 100 milioane lei;

- la nivelul anului 2013 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 4 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 72 milioane lei;

- la nivelul anului 2014 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 28 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 60 milioane lei;

- la nivelul anului 2015 au fost stabilite sume suplimentare în valoare de 192 milioane lei şi a fost diminuată pierderea fiscală în cuantum de aproximativ 334 milioane lei"

"Se poate constata că, deşi numărul de inspecţii fiscale finalizate, care au avut ca obiect verificarea preţurilor de transfer, nu a avut o creştere semnificativă în perioada pentru care au fost solicitate informaţiile, sumele suplimentar stabilite din verificarea preţurilor de transfer, respectiv diminuarea pierderii fiscale (cu impact asupra încasărilor la bugetul de stat pentru anii fiscali următori), maximul fiind înregistrat la nivelul anului 2015, a înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani, tendinţă care va fi menţinută şi în perioada care urmează", se mai arată în răspunsul ANAF.

Agenţia Naţională Anti Fraudă mai precizează că, în deciziile de impunere emise de către organele de control, sunt evidenţiate obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite (TVA, impozit pe profit), pe total tip de obligaţie fiscală, nefiind individualizată provenienţa acestora în funcţie de deficienţele sau abaterile constatate (erori de aplicare a legislaţiei fiscale, ajustarea preţurilor practicate).

Astfel, sumele suplimentare pentru impozitul pe profit pot proveni din: neacceptarea la calculul profitului impozabil a unor cheltuieli considerate deductibile de către societate, ajustări ale preţurilor de transfer, neacceptarea la calculul profitului impozabil a unor venituri considerate neimpozabile de către contribuabil etc, a specificat ANAF. "Totodată, având în vedere perioada de recesiune din ultimii ani prin care a trecut majoritatea firmelor, care a condus în general la înregistrarea de pierderi, nu este de neglijat faptul că multe inspecţii fiscale care au ca obiect verificarea ultimilor 5 ani au ca finalitate diminuarea pierderii fiscale, fapt care generează premisele pentru realizarea unor venituri fiscale viitoare, prin viitorul impozit pe profit aferent diminuării pierderii fiscale", se arată în răspunsul ANAF la interpelarea parlamentară a Andreei Paul.

"Având în vedere că diferenţele de impozit pe profit stabilite în cadrul inspecţiei fiscale nu sunt individualizate în funcţie de tipurile de deficienţe constatate, în situaţia în care un contribuabil achită, integral sau parţial, către bugetul de stat, obligaţiile fiscale suplimentare stabilite ca urmare a unei inspecţii fiscale generale sau parţiale, nu se poate stabili cu exactitate dacă sumele respective provin din impozit pe profit suplimentar rezultat şi din ajustări ale preţurilor de transfer, decizia de impunere incluzând impozit pe profit suplimentar total rezultat din verificarea întregii activităţii a contribuabilului", se mai arată în răspunsul ANAF.

Conform prevederilor legale, în ceea ce priveşte modul de stabilire a profitului impozabil şi implicit a impozitului pe profit, sumele suplimentare efectiv încasate, provenind din ajustări ale preţurilor de transfer, nu pot fi efectiv individualizate, se precizează în răspunsul ANAF.

Abordarea administraţiei fiscale a vizat selectarea contribuabililor pentru inspecţiile fiscale în cadrul cărora sunt verificate preţurile de transfer pe baza analizei de risc fiscal, prin care s-a avut în vedere identificarea riscului asociat preţurilor de transfer. În acest context, eforturile administraţiei fiscale s-au axat pe implementarea şi dezvoltarea analizei de risc fiscal asociată preţurilor de transfer prin elaborarea de metodologii care conţin, atât indicaţii asupra sub-criteriilor care pot indica risc fiscal asociat preţurilor de transfer, cât şi indicaţii asupra modului de valorificare a aplicaţiilor informatice disponibile, utilizate în scopul anterior menţionat, informează sursa citată.

"Astfel, unul din aspectele principale avute în vedere (pe lângă alte sub-criterii de risc fiscal asociat preţurilor de transfer) a fost stabilirea măsurii în care ponderea tranzacţiilor cu entitatea afiliată în total tranzacţii creează premisele influenţării rezultatului fiscal realizat de către societăţile în cauză prin intermediul tranzacţiilor derulate cu entităţile afiliate. Pe cale de consecinţă, abordarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a avut în vedere toate categoriile de contribuabili şi toate domeniile de activitate, selecţia acestora realizându-se în funcţie de riscul fiscal asociat preţurilor de transfer, fiind avute în vedere criterii precum:

- analizarea contribuabililor care derulează tranzacţii cu persoanele afiliate la un nivel semnificativ (respectiv o pondere mare a tranzacţiilor derulate cu persoanele afiliate în total tranzacţii), existând astfel premisele influenţării nivelului de profitabilitate prin preţurile de transfer practicate;

- pierderi recurente, nejustificate, spre exemplu de condiţii economice nefavorabile, cheltuieli cu investiţii iniţiale etc.;

- evoluţia economică a contribuabilului analizat faţă de alţi agenţi economici care activează în acelaşi domeniu de activitate etc.

În ceea ce priveşte structura controalelor, acestea au vizat toate categoriile de contribuabili, respectiv mari, mijlocii şi mici, atât grupuri naţionale, cât şi multinaţionale.

Astfel, în abordarea recentă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a pus accent pe identificarea contribuabililor cu risc fiscal asociat preţurilor de transfer şi includerea acestora în programele de activitate, numărul inspecţiilor fiscale depinzând strict de numărul contribuabililor identificaţi cu risc fiscal. În ceea ce priveşte activitatea structurilor regionale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precizăm că activitatea de verificare a preţurilor de transfer, respectiv a controalelor iniţiate este în directă legătură cu numărul contribuabililor care au relaţii de afiliere, desfăşoară tranzacţii cu persoanele afiliate şi prezintă risc fiscal asociat preţurilor de transfer.

Totodată, noua viziune a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de abordare a domeniului se înscrie în trend-ul internaţional al administraţiilor fiscale, la nivelul anului 2015 fiind iniţiat un proces de regândire a legislaţiei fiscale secundare din domeniul preţurilor de transfer, generat, în principal, de:

- experienţa practică acumulată de organele de inspecţie fiscală în domeniul dosarului preţurilor de transfer, de la momentul adoptării prevederilor legale (anul 2008), când legislaţia a fost adoptată în lipsa oricărei experienţe practice şi până în prezent;

- evoluţiile înregistrate în fiscalitatea internaţională, respectiv Planul de acţiune al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) şi abordarea recentă a Uniunii Europene în acest sens.

La nivelul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, au fost emise, în luna octombrie a anului 2015, în formă finală, rapoartele aferente celor 15 măsuri conţinute în Planul de acţiune al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvolatre Economică privind erodarea bazei impozabile. Astfel, din cele 15 măsuri, 5 dintre acestea (cu o pondere de 33% din total) abordează explicit sau implicit problematica preţurilor de transfer", transmite ANAF.

În acest context, în condiţiile în care România şi-a asumat prin preluarea în legislaţia naţională a prevederilor Liniilor directoare privind preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, modificarea capitolului V Documentaţia preţurilor de transfer din Ghidul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Acţiunea 13 a BEPS) implică şi impune totodată reanalizarea cerinţelor de documentare privind preţurile de transfer, se mai arată în răspunsul ANAF.

În contextul anterior menţionat, la fel ca multe alte state membre ale Uniunii Europene (Polonia, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Germania etc.) şi România a analizat prevederile legale în vigoare, în vederea alinierii la tendinţa din fiscalitatea internaţională, condiţie esenţială pentru implementarea unei practici coerente, adaptate evoluţiilor din economia mondială, transmite ANAF.