ANALIŞTII: "Alegerile locale - efect minim în economie"

Alegerile locale au un efect minim în economie, însă relevă foarte bine opţiunile alegătorilor în contextul scrutinului pentru parlamentare ce urmează să aibă loc în luna decembrie, consideră analiştii economici. Potrivit profesorului de economie Mircea Coşea, primarii trebuie să vină acum cu o viziune coerentă şi realistă în privinţa atragerii fondurilor europene, pentru că România se va sprijini foarte mult pe banii de la UE în următorii 7-10 ani, având în vedere cât de subţire este bugetul de stat. La rândul său, consultantul fiscal Adrian Benţa consideră că alegătorii au transmis la aceste alegeri locale că bugetul este al tuturor, nu numai al unor categorii socio-profesionale. Benţa mai evidenţiază şi aprecierea cursului de schimb de ieri în faţa euro, apreciere pe care o pune pe seama alegerilor de duminică şi a mesajului transmis de alegători.

Mircea Coşea ne-a precizat: "Părerea mea este că alegerile acestea au un efect minim în economie. Am avut o campanie fără proiect. Dacă lumea economică aştepta ceva, aştepta să vadă din partea competitorilor o viziune asupra a ceea ce se va desfăşura în viitor în localităţile în care ei au concurat.

Or, proiectele au fost foarte puţine, de multe ori au fost proiecte care nu aveau niciun fel de legătură cu realitatea, iar în alte cazuri au fost defapt nişte lupte politice între partide şi nu neapărat între candidaţi. Aşa încât o analiză foarte serioasă nu ne va duce la concluzia că anumite elemente s-au schimbat în economia românească. Sigur că aici există o relaţie foarte clară în legătură cu opţiunile alegătorilor. După părerea mea au refuzat să mai voteze vechile partide într-o măsură destul de importantă şi au mers pe un partid nou, USR-PLUS, care deşi nu are un program foarte clar sau aproape deloc, deşi nu are o ideologie, reprezintă tinereţea în politică. Dar tocmai de aici apare neclaritatea, în opinia mea, pentru că nu au program.

Nu a venit (USR-PLUS) cu niciun program serios, nimic pentru economie, mai mult nişte reacţii care au fost pe ping-pong din partea unor economişti pe care eu îi apreciez la USR, cum este domnul (Claudiu) Năsui, dar nu au un program, o coerenţă în activitatea de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi nu au avut aproape nicio contribuţie în ceea ce înseamnă programele post-criză coronavirus".

Coşea a adăugat că primarii trebuie să se sprijine pe o structură economică românească care nu favorizează progresul în acest moment. Tot el a afirmat că trebuie adus în evidenţă şi un lucru care s-ar putea să fie pozitiv după aceste alegeri.

"Anume că suntem în preajma alegerilor parlamentare iar alegerile locale au fost un test. S-ar putea ca pentru lupta politică foarte intensă care va fi în viitor să vedem din partea decidenţilor politici mai multă coerenţă. Adică încercarea de a deveni mai realişti şi mai credibili faţă de populaţie şi aici mă refer la programele pe termen scurt pe care le au pentru relansarea economiei. Program pe termen lung nu putem discuta că nu prea este, fondurile europene încă nu vin, aşa încât siguranţa activităţii economice, a business-plan-urilor nu cred că are nimic în plus după aceste alegeri. Lucrurile nu s-au schimbat din punctul meu de vedere, iar orice primar ar veni acum în România, în Bucureşti sau în alte părţi, nu este un om providenţial. Pentru că primarii trebuie să se sprijine pe o anumită structură economică, o structură românească care nu favorizează progresul în acest moment - este o economie subdezvoltată, subantreprenorială, manufacturieră, care nu-şi prelucrează intern resursele, nici energetice, nici agroalimentare - deci ce poate să facă primarii decât să se străduiască mijloacele pe care le au pe o structură învechită şi nedezvoltată. Un singur lucru pot să facă primarii pozitiv acum, cei care vin, anume să aibă o viziune mult mai realistă şi mult mai pragmatică în legătură cu atragerea fondurilor europene. Pentru că pe o anumită perioadă, eu o cuantific undeva la 7-10 ani, România se va sprijini foarte mult pe fondurile europene pentru că bugetul nu va avea capacitatea să ofere fonduri de investiţii şi de dezvoltare la nivelul care se cere", a mai precizat domnul profesor.

De asemenea, Coşea consideră că este inevitabil că se va promite marea cu sarea în campania pentru alegerile parlamentare pe o parte a electoratului, respectiv pe cea de stânga.

"Este inevitabil că opoziţia, în primul rând PSD-ul, va încerca să forţeze nota într-o manieră iresponsabilă. Va merge în continuare cu cereri de creşteri de pensii, de salarii... cred că dacă am avea un electorat foarte raţional şi foarte aş spune eu serios din punct de vedere al ofertei electorale, ar trebui să se uite către cei care au spirit realist şi nu electoralist. Adică să nu aştept din partea celor care ne conduc mult mai mult decât sinceritate: să spună ce se poate face, cât se poate face şi ce pot să promită", precizează Mircea Coşea.

Acesta a adăugat că din partea Guvernului comunicarea este absolut defectuasă şi că se înţelege foarte puţin din ceea ce ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, vrea să comunice.

"Este nevoie de o comunicare mai bună în care să explice populaţiei că în momentul de faţă este foarte important să ne echilibrăm printr-o ponderare a cheltuielilor bugetare şi o temporizare a lor. Asta ar fi mult mai indicat decât promisiuni electorale care oricum, în anul 2021, pe care îl consider mult mai dificil decât 2020, deci în anul 2021 nu cred că se pot îndeplini nici măcar promisiunile pe care le face Guvernul în legătură cu creşterea ulterioară a pensiilor şi a indemnizaţilor", a conchis Mircea Coşea.

La rândul său, analistul Adrian Benţa ne-a precizat că aceste alegeri locale conturează o tendinţă contrară celei anterioare, de direcţionare a banilor din buget în special către anumite categorii socio-profesionale.

"O mare decizie este cine este primarul tău, să ai încredere că primarul tău este un gospodar şi că nu foloseşte banii din bugetul local pe paranghelii. În plus, aici totuşi discutăm de locale dar se vede un trend. Pentru că trendul a fost (înainte - n.r.) a fost doar către anumite categorii socio-profesionale. Uitaţi-vă la execuţia bugetară pe luna iulie, în care 94% din încasările de la buget s-au dus doar în salarii de la sistemul public şi pensii. Adică greul crizei economice îl duce privatul. Nu am auzit de şomaj tehnic la stat. De aici tendinţele de a pune iar cheltuieli suplimentare pe seama bugetului. Votăm în Parlament majorări de pensii dar nu le plătim noi, să le plătească ceilalţi. Atunci, semnalul cetăţeanului de rând a fost «ia mai opriţi paranghelia asta bugetară că nu merge, direcţionaţi banii doar la anumite categorii de cetăţeni». Nu înseamnă că aceia nu au nevoie de bani, ba da, dar ce se întâmplă cu ceilalţi? Dacă ne uităm în sistemul public de pensii şi în sistemul bugetar sunt vreo şase milioane de cetăţeni. Ori până la vreo 20 de milioane cam câţi am fi noi toţi... ce se întâmplă cu ceilalţi? Bugetul este al tuturor, nu numai al unor categorii de persoane", a spus Benţa.

O dovadă a faptului că "bugetul este al tuturor" este şi aprecierea leului în faţa euro de ieri, spune Benţa. Adică susţinerea demersurilor de diminuare a alocărilor de fonduri doar pentru zona de consum, doar pentru anumite categorii bugetare, se vede şi în tendinţa din piaţă.

"Aţi văzut că a scăzut uşurel (ieri - n.r.) cursul de schimb, leul s-a apreciat, foarte puţin dar s-a apreciat, şi am văzut că şi pe bursă avem un efect verde, pozitiv", a spus analistul.

Benţa a mai adăugat că se aşteaptă şi el la continuarea promisiunilor electoraliste în campania pentru alegerile generale, în ciuda situaţiei bugetare tensionate.

"Aşa e în fiecare campanie electorală. Vorba românului: «vreau să se facă măcar jumătate din ce s-a promis»", a glumit Benţa.

Acesta a precizat că primarii au o responsabilitate foarte serioasă şi anume să atragă fonduri europene. România are alocată suma de circa 80 de miliarde de euro de la UE pe următorii şapte-opt ani şi aici se rezumă un posibil vector de dezvoltare pentru comunităţile locale şi societatea românească, potrivit lui Benţa.

"Am fost invitat de curând la o emisiune la TV, înainte de alegeri, şi am spus că dacă vrei să-ţi alegi primarul nu te mai uita la ce culoare politică are, ci vezi dacă e în stare să implementeze un proiect pe fonduri europene. Este o foarte mare implicaţie (...) primarii trebuie să urmeze şi vă dau un exemplu concret, îmi vine în minte pentru că l-am văzut de curând, oraşul Oradea este o bijuterie", a conchis Adrian Benţa.

Totodată, într-o intervenţie la Digi24, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi industrie Româno-Germană şi al grupului Eurolines România, a motivat că alegerile locale au totuşi un efect important în economie însă într-un mod care mai degrabă reflectă sănătatea economiei pe termen lung.

"(Dacă aş fi primar) mi-aş face un consiliu consultativ al mediului de afaceri pentru că, ne place/nu ne place, banii vin din economie şi fără bani nu putem să avem nici străzi, nici spitale, nici şcoli şi nici nimic, iar atunci m-aş îndrepta către cei care produc banii în oraşe şi mi i-aş face parteneri. Nu în ultimul rând m-aş gândi ce trebuie să fac mai întâi pentru ca oamenii să-şi iubească oraşul pentru că de aici se trage totul. Nu vor mai pleca tinerii, se vor întoarce oamenii din străinătate, se vor face proiecte şi acolo unde eşti îndrăgostit nu pleci. Deci m-aş orienta către acest «happyness» al oamenilor din oraş pe care aş vrea să îl ating. (...) Fiecare percepe altfel fericirea. Dar ca să luăm nişte teme mai mari eu cred că oricine se simte bine într-un oraş nepoluat, care nu e plin de deşeuri, deci în care tot ce înseamnă mediu este în regulă... Toată lumea se simte bine într-un oraş digitalizat, în sensul serviciilor, să nu stea la coadă, să nu se ducă în tot felul de locuri şi să nu stea ore şi zile până să-şi primească un buletin, un permis sau mai ştiu eu ce... Toată lumea se simte bine într-un oraş în care educaţia este de calitate pentru urmaşii noştri, pentru copii, un oraş în care sănătatea este civilizată şi, sigur, toată lumea se gândeşte la proiecte mari de infrastructură, străzi, metrouri... M-aş gândi cum să fac să se întoarcă diaspora în ţară pentru că ea ne poate ajuta foarte mult, din toate punctele de vedere. Cred că pentru fiecare localitate repatrierea ar trebui să fie un obiectiv principal", a spus Anastasiu.

Acesta a precizat că este de importanţă reconstruirea încrederii că se vor întâmpla lucruri, precum şi faptul că oamenii se bazează pe un viitor predictibil.

"Cred că toţi am înţeles că nu se poate face nimic peste noapte. Dar dacă nu mai avem această încredere din cauza asta se întâmplă să plecăm din oraşele noastre. Cred cu toată tăria că un mandat, cel puţin la Bucureşti, nu este suficient pentru ca lucrurile să se întâmple vizibil. Cred că sunt necesare două mandate, să avem puţină răbdare, dar combinată cu încrederea că la butoane sunt oameni competenţi care poartă un dialog, cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă, şi despre care ştii foarte sigur că vor face lucrurile aşa cum ţi le doreşti", a conchis Anastasiu.