ANALIŞTII: "Avem nevoie de o piaţă a titlurilor de stat pentru populaţie"

Pandemia de Covid-19, ce a zguduit întreaga lume înce­pând cu luna februarie a aces­tui an, a adus schimbări semnificative în ţesutul social, afectând puternic funcţionarea în ansamblu a economiilor, cu repercusiuni care, până în acest moment încă nu sunt pe deplin cuantificabile.

Ca în orice criză, pe lângă prejudicii apar şi oportunităţi, iar la nivelul unor întregi segmente de activitate, afaceri şi companii, se evaluează noile perspective atât din punct de vedere al abordărilor, a modului de operare dar şi, probabil, a structurilor de finanţare.

În ţara noastră, piaţa de capital, prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), care tocmai a împlinit un sfert de secol de la inaugurare, are un rol redus în economie, antreprenorii rareori având în vedere finanţarea afacerilor prin mecanismele bursiere iar investiţiile în titluri listate se găsesc la periferia percepţiei populaţiei.

Analiştii au păreri împărţite privind impactul pe care-l va avea criza cauzată de pandemia de Covid-19 asupra structurii de finanţare a companiilor locale, dar sunt de acord că dezvoltarea unei pieţe a titlurilor de stat pentru populaţie va aduce beneficii atât pentru bursă cât şi pentru investitori, care vor putea să-şi plaseze economiile într-un mod mai avantajos decât ceea ce oferă în prezent sistemul bancar.

• Dragoş Cabat: "Bursa nu îşi îndeplineşte menirea în primul rând din cauză că nu sunt suficienţi bani instituţionali"

Dragoş Cabat, analist CFA ne-a precizat că, din punctul său de vedere, în perioada post-Covid ar trebui să vedem o finanţare mai mare a economiei ţării noastre prin bursă.

Domnia sa ne-a declarat: "Ar fi normal ca acum, după ce vom avea şi statutul de piaţă emergentă, să vedem şi o creştere a numărului şi calibrului inves­titorilor străini. Aici este problema, iar bursa nu îşi îndeplineşte menirea în primul rând din cauza faptului că nu sunt suficienţi bani instituţionali. Avem fondurile de pensii Pilon II, Fondului Proprietatea şi SIF-urile într-o oarecare măsură, dar nu avem investitori străini mari, de calibru. Acest fapt atrage şi lipsa interesului pentru listări. Dar mai nou au apărut multe listări de companii mici, deci începe să se vadă o mişcare în sensul acesta şi eu cred că, având în vedere că multe companii devin mai puţin interesate de a se finanţa prin credite, bursa de valori va avea în anii următori un rol din ce în ce mai important (...) Cu siguranţă, un lucru important este finanţarea prin partea de obligaţiuni, inclusiv titluri de stat".

• Aurelian Dochia: "Procedurile şi reglementările care privesc listările rămân pentru multe firme o provocare, iar de multe ori, companiile nu sunt dispuse să se angajeze într-un astfel de demers"

Nu este o părere împărtăşită şi de Aurelian Dochia, analistul economic opinând că perioada prin care trecem nu va produce o schimbare majoră în modul de finanţare a companiilor din ţara noastră.

"Procedurile şi reglementările care privesc listările, ridicarea de capital prin bursă, rămân pentru multe firme o provocare, iar de multe ori, companiile nu sunt dispuse să se angajeze într-un astfel de demers. Apoi, obligaţiile ulterioare de raportare, transparenţă etc. sunt percepute ca o povară. În aceste condiţii, finanţarea prin piaţa de capital nu este privită de multe ori ca o alternativă suficient de atractivă", ne-a transmis Aurelian Dochia. Analistul a adăugat că, deşi în ultima vreme s-au făcut eforturi pentru a atrage cât mai multe companii, în special de către Bursa de Valori Bucureşti, prin înfiinţarea unui sistem de tranzacţionare cu condiiţii mai puţin restrictive (piaţa AeRO), probabil nu vom asista la o schimbare radicală a modului de finanţare în ţara noas­tră, şi nici în Europa în general.

"Dimpotrivă cred că există riscul ca toate aceste fluctuaţii foarte mari din pieţele de capital şi scandalurile care apar, iar aici mă gândesc la cel de acum din Germania (n.r. Wirecard), să descurajeze mulţi investiorii în a se îndrepta către zona bursieră", a spus analistul economic.

Nici în ceea ce priveşte participarea populaţiei prin investiţii în instrumente ale pieţei de capital, Aurelian Dochia nu consideră că vor apărea schimbări semnificative.

"Cred că în continuare, pentru majoritatea celor care au ceva economii, depozitul bancar va rămâne soluţia cea mai comodă, sigură, cu care sunt obişnuiţi. Este nevoie de o cu totul altă mentalitate pentru ca o persoană să îşi îndrepte măcar o parte din economii către piaţa de capital. Pentru investiţiile bursiere trebuie să ai mult discernământ, să fii tot timpul informat, fiindcă lucrurile se schimbă uneori de la o zi la alta. Iar la noi nu sunt suficient de mulţi investitori pregătiţi", a spus analistul economic.

În opinia sa, este nevoie de programe educaţionale în acest sens, care probabil ar trebui să înceapă încă din şcoală, prin care copii să fie familiarizaţi cu lucruri practice care să-i pregătească pe mai târziu, când vor putea să facă investiţii, să privească toate alternativele disponibile.

• "O parte din economiile populaţiei care acum zac în bănci la dobânzi aproape de zero s-ar putea îndrepta către titluri de stat", consideră Aurelian Dochia

Pe de altă parte, analistul economic a subliniat că, titlurile de stat pentru populaţie sunt un tip de plasament care în prezent lipseşte din piaţa noastră.

"Cred că este foarte important ca acest segment să fie dezvoltat. În unele ţări, volumul tranzacţiilor cu titluri de stat este mai mare decât al celor cu acţiuni. S-au încercat anumite lucruri, cu distribuţia titlurilor prin Trezorerie direct către populaţie, dar este un sistem greoi, nu constituie o piaţă şi nu mi se pare o soluţie inspirată. Consider că o parte din economiile populaţiei care acum zac în bănci la dobânzi aproape de zero s-ar putea îndrepta către titluri de stat. Sunt un tip de plasament mult mai sigur şi mai uşor de înţeles pentru majoritatea oamenilor", a spus Aurelian Dochia.

În opinia sa, Ministerul Finanţelor ar trebui să facă un pas important în această direcţie şi să constituie o astfel de piaţă bursieră.

"Ar fi ideal să se formeze o piaţă lichidă de titluri guvernamentale la bursă, cu instrumente care să aibă diverse caracteristici, scadenţe etc. Ar completa sistemul financiar din România cu o bucată esenţială, care acum lipseşte", a completat analistul economic.

• Dragoş Cabat: "Din pricina lipsei de educaţiei financiare s-a creat percepţia că investiţiile în imobiliare sunt mai rentabile decât cele în instrumente ale pieţei de capital, ceea ce este fals"

Precum Aurelian Dochia, şi Dragoş Cabat a indicat către educaţie drept elementul ce are potenţialul de atragere a investitorilor de retail spre piaţa de capital de capital.

"Este foarte simplu, dar din păcate nimeni nu a fost preocupat suficient în acest sens. Educaţia este cheia. Oamenii nu ştiu şi au sentimentul că investiţiile (n.r. în instrumente listate la bursă) sunt ceva extraordinar de complicat. Mai există o problemă, care ţine de numărul celor care au cu adevărat bani. Aici informaţia vine de la Banca Naţională, prin numărul deponenţilor care este foarte mic - sunt câteva zeci de mii de oameni care au bani să facă depozite bancare. Aceeaşi oameni ar fi şi cei care ar putea să investească pe bursă. Din păcate, majoritatea românilor încă nu au suficienţi bani care să le rămână la sfârşitul lunii şi pe care să-i plaseze în depozite bancare, în piaţă de capital, sau în alte instrumente", a spus analistul CFA.

De asemenea, Dragoş Cabat a punctat că, tot din pricina lipsei de educaţiei financiare s-a creat percepţia că investiţiile în imobiliare sunt mai rentabile decât cele în instrumente ale piaţei de capital, ceea ce este fals.

"Au lichiditate mai mică şi sunt şi mai puţin rentabile. Dar acestea sunt mituri create prin lipsa educaţiei financiare", a spus fostul preşedinte al CFA România.

În legătură cu emiterea de titluri de stat prin bursă, Dragoş Cabat spune că, în opinia sa a existat în acest sens o anumită rezistenţă, în general din partea Ministerului de Finanţe şi posibil chiar şi din partea Băncii Naţionale a României (BNR).

"Pentru că dacă nu există suficientă lichiditate pe bursă, atunci mecanismul de stabilire a dobânzilor poate să nu fie optim, iar Ministerul de Finanţe şi-a dorit întotdeauna, ajutat şi de Banca Naţională, să se finanţeze cât mai ieftin. Dar un sistem cum este cel bursier, foarte transparent, ar face imposibilă negocierea între Trezorerie şi băncile comerciale. Din punctul meu de vedere, un pas foarte important ar fi să avem o curbă a randamentelor şi o lichiditate foarte mare a titlurilor de stat la bursa de valori şi în felul acesta am vedea cu adevărat care sunt dobânzile pe piaţa din România. Şi s-ar asigura şi o oarecare lichiditate pentru că ar veni şi alte tipuri de investitori care să cumpere titluri de stat, nu doar negocierea între Trezorerie şi băncile comerciale", a afirmat Dragoş Cabat.

• "Ideal ar fi ca brokerii să acţioneze pentru dezvoltarea bursei şi nu băncile comerciale care se află într-un conflict de interese" crede Dragoş Cabat

Comentând declaraţia lui Mihai Radu, fost vicepreşedinte CNVM în perioada 1994-2000, care a opinat recent că băncile sunt cele care "omoară" bursa şi "nu o lasă să meargă", Dragoş Cabat a spus: "Cred aici este un mare adevăr. Din păcate, companiile mici acţionare la bursă, deci firmele de brokeraj, au dovedit în cei 25 de ani (n.r. de activitate a Bursei de Valori Bucureşti) că nu se pot înţelege şi nu pot veni cu nişte strategii coerente de dezvoltare a pieţei de capital. Au fost alte interese: cine se pune preşedinte, director general, cine ia comisioane mai multe."

În opinia sa, ideal ar fi ca brokerii să acţioneze şi nu băncile comerciale care, din punctul său de vedere, se află într-un conflict de interese.

"Dar realitatea a arătat că nu este aşa. Şi atunci, băncile mai importante care au şi componente de Pilon II şi fonduri de investiţii, vor fi cele care vor împinge (n.r. dezvoltarea bursei) pentru că pot să se unească din punct de vedere al strategiilor de dezvoltare. Până la urmă nu trebuie să dezvoltăm nişte strategii extraordinare, nemaiîntâlnite, ci trebuie doar să copiem ce fac celelalte ţări mai dezvoltate din regiune, de genul Polonia, Turcia, Austria".

Şi Mihai Radu a indicat către educarea financiară a populaţiei şi emiterea de titluri de stat, inclusiv prin piaţa de capital, drept soluţii pentru dezvoltarea pieţei.

"Trebuie să se facă emisiuni astfel încât să poată cumpăra cine vrea. Statul are şi el rolul său aici, iar dacă vrei să ai piaţă de capital puternică trebuie să ajuţi. Nu sunt prea multe mijloace, dar cele care sunt trebuie folosite", a spus Mihai Radu.

În opinia sa, în ţara noastră trebuie să apară o cultură bursieră, ceea ce nu se poate decât prin educaţie.

"Sunt foarte mulţi oameni care ţin banii în bănci pe dobânzi pe nimic", a punctat Mihai Radu.

Conform statisticilor Băncii Naţionale a României, în luna mai a acestui an, depozitele gospodăriilor populaţiei (la termen şi overnight) se ridicau la circa 238,5 miliarde de lei, în timp ce creditele acordate de bănci către această categorie erau de 144,8 miliarde de lei.