ANALIŞTII ESTIMEAZĂ: "Derivatele vor spori lichiditatea la BVB"

Existenţa unei pieţe de derivate la Bucureşti are potenţialul real de a spori lichiditatea pieţei noastre de capital, care se află la cote de avarie, sunt de părere analiştii consultaţi de Ziarul BURSA în condiţiile în care, operatorul pieţei noastre de capital a publicat, săptămâna trecută, un plan de afaceri iniţial privind înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale (CCP), entitate în absenţa căreia nu poate exista o astfel de piaţă.

Afirmaţiile analiştilor vin în contextul în care, rulajul mediu înregistrat în acest an la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se situează la 41,37 milioane de lei, cu 13,4% sub cel de anul trecut şi cu 25% mai mic decât maximul istoric atins în anul 2007, de 55,21 milioane de lei.

În planul de afaceri prinvind înfiinţarea CCP-ului la Bucureşti, se menţionează drept ţintă, în scenariul de bază (cel căruia BVB îi atribuie cea mai mare probabilitate de apariţie), atingerea unei lichidităţi medii zilnice de 87,7 milioane de lei în anul 2029, care va reprezenta al zecelea an de funcţionare a Contrapărţii Centrale (plecând de la ipoteza că implementarea sa va demara în 2019), în contextul în care, pentru anul viitor, rulajul mediu zilnic estimat de operatorul de piaţă este de 43,8 milioane de lei.

De altfel, lichiditatea foarte redusă este principala cauză pentru care bursa noastră este plasată de agenţiile internaţionale de evaluare pe lista pieţelor de frontieră.

Totodată, un alt beneficiu al exis­tenţei Contrapărţii Centrale este dat de înlesnirea derulării operaţiunilor de tip short, în care se mizează pe scăderea cotaţiei unui activ, precum şi a diferitelor strategii ce se deschid de aici investitorilor.

• Liviu Moldovan, analist financiar: "În realitate problema acută stă în lipsa investitorilor, a volumelor de tranzacţionare, iar restul nu este decât ceva secundar"

Analistul financiar Liviu Moldovan ne-a transmis: "În opinia mea, principalul avantaj al implementării unei Contrapărţi Centrale la Bucureşti este dat de o potenţială creştere a lichidităţii. Practic, pe lângă lichiditatea realizată acum la Bursa de Valori Bucureşti se va adăuga cea dată de tranzacţionarea produselor derivate, probabil în special contracte futures sau opţiuni având diferite active suport, cum sunt acţiunile, indicii sau mărfurile.

Acum rămâne de văzut care va fi lichiditatea acestor instrumente financiare derivate, pentru că au mai existat astfel produse, dar care nu se tranzacţionau aproape deloc. Cred că obligativitatea existenţei unor market - makeri (n.r. entităţi care menţin lichiditatea unei pieţe prin introducerea şi menţinerea de oferte ferme de cumpărare şi vânzare, utilizând propriul capital) ar ajuta în acest sens, dar şi aici este o dis­cuţie legată de spread-ul (n.r. diferenţa) dintre bid şi ask care, dacă este foarte mare, omoară lichiditatea".

În opinia analistului financiar, un al doilea mare avantaj stă în simplificarea procedurii deschiderii poziţiilor de tipul short.

"Astfel, tranzacţionarea acestor active poate face parte, de pildă, dintr-o strategie de hedging (n.r. acoperire a riscurilor). Un exemplu teoretic ar fi cel în care prespunem că scad cotaţiile pieţelor internaţionale de acţiuni şi, prin inducţie, scad şi cele de la Bucureşti, dar totodată scade şi preţul petrolului. Atunci, un investitor are posibilitatea să vândă câteva contracte futures pe barilul de ţiţei, astfel încât câştigă din scăderea cotaţiei şi îşi protejează portofoliul în ansamblu", a explicat Liviu Moldovan.

Potrivit analistului, marea întrebare care se pune este legată de rentabilitatea Contrapărţii Centrale.

Domnul Moldovan a adăugat: "În ceea ce priveşte economia în ansamblu nu cred că piaţa derivatelor poate să aibă vreun impact palpabil. Este adevărat că, în ţările dezvoltate, aportul burselor la mersul economiei reale este semnificativ, dar acolo sunt suficient de mulţi investitori care contribuie efectiv la dezvoltarea economică. Or, la Bucureşti, avem o mână de oameni pasionaţi care tranzacţionează, mai sunt încă vreo câteva fonduri de investiţii şi cam atât, ceea ce nu prea are cum să aducă ceva palpabil la dezvoltarea economiei, cel puţin în acest stadiu. Astfel, nici implementarea unei Contrapărţi Centrale nu poate contribui semnificativ la economia ţării".

Analistul financiar a ţinut să sublinieze că, în realitate problema acută stă în lipsa investitorilor, a volumelor de tranzacţionare.

"Restul nu sunt decât probleme secundare", a conchis Liviu Moldovan.

Numărul redus de investitori reprezintă cu adevărat un punct nevralgic pentru BVB, în acest moment existând la bursa noastră circa 15.000 de conturi active (prin care se realizează cel puţin o tranzacţie odată la şase luni) spre deosebire de Polonia unde sunt 250.000 de astfel de conturi.

• Dragoş Mesaroş, Goldring: "Contrapartea Centrală dă posibilitatea brokerilor de a onora cerinţele de volum mare, ceea ce acum nu prea pot face"

Legat de beneficiile Contrapărţii Centrale şi a pieţei de derivate, Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare în cadrul societăţii de brokeraj Goldring, ne-a transmis: "Un avantaj al Contrapărţii Centrale este garantarea decontării/compensării tranzacţiilor, în timp real, ceea ce Depozitarul Central nu poate să facă. Prin CCP se va vedea automat cine şi cum a tranzacţionat, dacă are bani, etc şi astfel poate să existe decontarea.

De altfel, fondurile mari de investiţii din străinătate au nevoie de CCP pentru a executa tranzacţii şi cred că acesta este un motiv pentru care nu am ajuns piaţă emergentă".

Ca şi Liviu Moldovan, directorul de la Goldring a adăugat că, în plus, este înlesnită posibilitatea de a face short selling, adică de a miza pe scăderea preţului unui activ.

"Astfel, un broker poate, de pildă, să onoreze cererea unui fond de investiţii, care vrea să vândă un volum mare de acţiuni. Acum un intermediar nu prea poate face asta din resurse proprii, dar existenţa CCP-ului ar înlătura acest neajuns.

Apoi, SSIF-ul respectiv, care a vândut pe descoperit pentru fondul de investiţii poate, în decurs de câteva luni de zile, să răscumpere din piaţă acţiunile vândute, dar tranzacţia pentru fondul respectiv s-a făcut la momentul solicitării. Practic, se creează posibilitatea pentru brokeri de a onora cerinţele de volum mare, ceea ce acum nu prea pot face".

De asemenea, Dragoş Mesaroş a subliniat că, prin existenţa Contrapărţii Centrale, casele de brokeraj vor putea oferi clienţilor posibilitatea să tranzacţioneze produse derivate, cum ar fi contractele futures şi, ca urmare, inves­titorii vor putea implementa diferite strategii.

"De pildă, ar putea face arbitraj (n.r. operaţiunea prin care un instrument financiar se vinde şi se cumpără simultan pentru a profita de diferenţa de preţ) între piaţa spot (n.r. la vedere) şi cea la termen, cum se făcea mai demult la Sibiu pe SIF-uri. Dacă exista o diferenţă semnificativă între preţul acţiunii unui SIF la Bursa de Valori Bucureşti şi contractul futures la Sibex, se putea cumpăra acţiunea la Bucureşti şi vinde contractul futures la Sibiu, iar la scadenţa instrumentului derivat traderul avea un câştig sigur de câteva procente. Prin implementarea CCP-ului, nu numai că s-ar putea relua acest proces, dar s-ar putea face şi invers, adică să se vândă acţiunea şi să se cumpere instrumentul derivat, ceea ce înainte nu se putea. Apoi s­-ar mai putea face hedging, pentru ca un investitor să îşi protejeze poziţiile de pierderi", a detaliat directorul de la Goldring.

Totodată, Dragoş Mesaroş a subliniat că, existenţa unei Contrapărţi Centrale ar spori lichiditatea din piaţă.

"Cred că dacă dorim să creştem lichiditatea, avem nevoie de o piaţă de derivate", a încheiat directorul de la Goldring.

• Contractele futures pe acţiuni vor fi primele produse lansate, în cazul implementării Contrapărţii Centrale la Bucureşti

Potrivit planului prezentat de conducerea BVB privind înfiinţarea unei entităţi de tipul Contraparte Centrală, operatorul pieţei noastre intenţionează să lanseze instrumente financiare derivate şi să-şi extindă gama de produse, în trei faze, pe parcursul a cinci ani, astfel:

- Faza I: Lansarea contractelor futures având ca activ suport acţiuni listate, a instrumentelor financiare derivate cu activ suport energie electrică şi a contractelor futures pe curs de schimb valutar.

"BVB a identificat că piaţa locală este preponderent interesată de tranzacţionarea contractelor futures pe acţiuni, motiv pentru care acest produs urmează să fie lansat primul", se arată în proiectul operatorului pieţei noastre.

De asemenea, se menţionază că există un potenţial ridicat în ceea ce priveşte contracte futures pe energie electrică, având în vedere numărul semnificativ de participanţi din piaţa de energie, în jur de 400, şi nivelul de activitate al acestora în pieţele centralizate de energie administrate de OPCOM - fiecare MWh de energie electrică consumat în ţara noastră este tranzacţionat de 1,8 ori.

Potrivit raportului BVB, anul trecut, valoarea totală tranzacţionată a contractelor de piaţă de tip forward a fost de 3,73 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 91,4 milioane MWh.

Totodată, se specifică că OPCOM se angajează să introducă servicii de compensare centralizate pentru contractele forward încheiate prin Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale de Energie - Mecanismul de Negociere Continuă (PCCB-NC), ce gestionea­ză până la 25% din totalul contractelor forward (22,9 milioane MWh).

Implementarea Fazei I va dura un an de zile, se estimează în documentul BVB.

- Faza II: Lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi opţiuni cu activ suport acţiuni.

În această fază, operatorul pieţei are în vedere lansarea contractelor futures pe BET, principalul indice al BVB, care va oferi investitorilor posibilitatea unei expuneri diversificate, long (care mizează pe creştere) şi/sau short, precum şi a opţiunilor pe acţiuni, ce vor veni în completarea instrumentelor de acoperire a riscului acestui tip de titluri tranzacţionate la BVB.

Implementarea Fazei II va dura un an şi jumătate, anticipează operatorul de piaţă.

- Faza III: Implementarea Platformei Reglementate pentru Împrumut, precum şi lansarea altor clase de active suport.

În a treia şi ultima fază, BVB va continua să dezvolte infrastructura de piaţă, prin instituirea unei Platforme Reglementate de Împrumut şi va diversifica şi mai mult gama de produse derivate, prin lansarea de noi instrumente având la bază alte categorii de active suport (de exemplu Repo, rata dobânzii, gaze naturale sau produse agricole).

Conform conducerii BVB, durata de implementare a acestei faze va fi de un an şi jumătate.

• Contrapartea Centrală va deveni profitabilă din al doilea an de funcţionare, potrivit estimărilor BVB

În termeni de rentabilitate, se estimeză că CCP-ul va ajunge pe profit în anul al doilea de funcţionare, respectiv 2021, în toate cele trei scenarii proiectate, ca urmare a colaborării dintre BVB şi OPCOM, susţine coducerea operatorului de piaţă în raport.

BVB se aşteaptă ca, în primul an de funcţionare a CCP-ului, structura veniturilor să fie mai concentrată asupra celor din compensarea tranzacţiilor din piaţa spot (52% din totalul veniturilor), urmată de compensarea contractelor derivate (28%), venituri financiare (17%) şi taxe de membru (3%), din totalul de 2,4 milioane de euro (reprezentând venituri totale anualizate pentru primul an de funcţionare).

"Cu toate acestea, odată ce rata de penetrare a pieţei de derivate va începe să crească, veniturile vor creşte la trei milioane de euro, în al patrulea an de funcţionare şi la 5,8 milioane de euro în anul al zecelea", notează conducerea BVB în raport, adăugând: "În acel moment, structura veniturilor va fi mai diversificată - veniturile din compensarea tranzacţiilor spot urmând să reprezinte 44%, iar cele din compensarea contractelor derivate vor ajunge la 45%, veniturile financiare la 10% şi taxe membri 1%".

În ceea ce priveşte cheltuielile CCP-ului în anii de funcţionare (începând cu anul I), BVB estimează că vor fi reprezentate, în principal, de costuri fixe şi este de aşteptat, în mare măsură, ca acestea să aibă o structură constantă de-a lungul anilor (costurile privind personalul şi cele de IT&C reprezentând mai mult de 70% din costurile totale).

În perioada de set-up a CCP-ului (anul 0), o parte semnificativă a costurilor este legată de servicii de consultanţă necesare în cadrul procesului de autorizare şi implementare.

"După zece ani de funcţionare, se preconizează că totalul cheltuielilor va ajunge de la 2,3 la 2,9 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere anuală medie a costurilor de doar 2,3%", se menţionează în raportul BVB.

Totodată, în scenariul de bază, se estimează că CCP-ul va putea plăti acţionarilor dividende începând cu anul al şaselea de funcţionare.

Tariful de tranzacţionare pentru un contract futures având acţiuni drept activ suport va de 0,2 lei, pentru o valoare noţională de 3.000 de lei, în timp ce pentru un contract futures pe BET va fi de 0,5 lei, pentru un noţional de 9.500 de lei (estimarea indicelui BET pentru 2020, potrivit operatorului pieţei).

Tot 0,5 lei va fi tariful de tranzacţionare pentru un contract futures pe cursuri de schimb valutare, cu un noţional de 25.000 lei, în vreme ce pentru un astfel de contract pe energie electrică, tariful va fi de 0,07 lei, pentru un noţional de 200 de lei, aproximativ echivalentul a 1 MWh.

Tarifele de compensare pentru contractele derivate vor fi: 0,65 lei pentru un contract futures pe acţiuni (noţional 3.000 de lei), 1,5 lei pentru un contract futures pe indice (noţional 9.500 de lei), 1,5 lei pentru un contract futures pe perechi valutare (noţional 25.000 de lei), 0,047 lei pentru un contract futures pe energie electrică (noţional 200 de lei - aproximativ 1 MWh) şi 0,047 lei pentru contractele bilaterale de energie (noţional 200 de lei - aproximativ 1 MWh).

În ceea ce priveşte taxa de compensare a tranzacţiilor din piaţa spot, BVB menţionează că va fi stabilită la 2,5 puncte de bază (0,025%) din valoarea tranzacţionată.

• 20 milioane de euro, valoare medie zilnică tranzacţionată la BVB, în anul 2029, în scenariul de bază, şi 25 milioane de euro, în scenariul cel mai favorabil

Potrivit propunerii operatorului pieţei, în scenariul de bază, valoarea medie zilnică tranzacţionată va ajunge la 20 de milioane de euro, în al zecelea an de funcţionare al CCP-ului, respectiv 2029.

Totodată, pentru aceeaşi perioadă, gradul de penetrare (calculat ca raportul dintre valoarea totală noţională tranzacţionată si valoarea totală tranzacţionată a activului suport pe piaţa spot) al contractelor futures pe acţiuni în piaţa spot va fi de 60%, în timp ce contractele futures pe energie electrică vor ajunge la un volum de 10 milioane MWh/an.

În scenariul cel mai favorabil, în al zecelea an de funcţionare, valoarea medie zilnică tranzacţionată va ajunge la 25 de milioane de euro, gradul de penetrare al contractelor futures pe acţiuni în piaţa spot va fi de 100%, iar contractele futures pe energie electrică vor ajunge la un volum de 20 milioane MWh/an.

Potrivit BVB, în scenariul cel mai nefavorabil, valoarea medie zilnică tranzacţionată va ajunge la 15 de milioane de euro, gradul de penetrare al contractelor futures pe acţiuni în piaţa spot va fi de 30%, iar contractele futures pe energie electrică vor ajunge la un volum de 5 milioane MWh/an, pentru aceeaşi periooadă de zece ani.

Conform analizei efectuate de BVB, în care au fost luate în calcul toate soluţiile de implementare pentru CCP, inclusiv externalizarea totală a serviciilor către o CCP externă, a rezultat că doar o soluţie de CCP locală îndeplineşte cerinţele specifice ale pieţei locale.

De asemenea, în raport se subliniază că CCP-ul înfiinţat în România (CCPRO) va aduce un progres eficient şi durabil pieţei noastre de capital şi datorită faptului că va beneficia de angajamentul autorităţilor de a sprijini lansarea serviciilor de către CCP locală prin soluţia propusă de BVB.

Astfel, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se angajează să sprijine obiectivul de a nu creşte costul operaţional total pe lanţul integral de tranzacţionare, prin revizuirea politicilor la nivelul tarifelor.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va sprijini implementarea serviciilor de compensare pentru piaţa administrată de OPCOM.

Contrapartea Centrală va beneficia de facilităţile Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR) întrucât cerinţele de marjă şi decontarea se vor efectua în moneda locală pentru tranzacţiile efectuate în moneda locală.

Capitalul social iniţial al CCP-ului va fi de cel puţin 16 milioane de euro, iar aportul BVB se va ridica la cel mult zece milioane de euro, sumele finale urmând a fi aprobate de Consiliul BVB în funcţie de rezultatele procesului de selecţie al co-acţionarilor în CCP şi de cerinţele tehnico-financiare considerate necesare pentru bunul mers al Contrapărţii Centrale.

În data de 29 ianuarie 2019, acţionarii Bursei de Valori Bucureşti sunt convocaţi pentru a aproba înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni ce va fi autorizată pentru a funcţiona ca o Contraparte Centrală în ţara noastră.